Deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari acuză responsabilii, care gestionează cu motorina primită ca donație de la statul român că ar încerca să o dilueze cu un lichid, pentru a compromite ajutorul oferit de România fermierilor moldoveni afectați de seceta de anul trecut.

„Apar suspiciuni că anume la locul staționării diesel-ului vor fi încercări de a fura anumite cantități de motorină și de a dilua combustibilul cu alt lichid. Cei de la Agenția rezervelor materiale și Ministerul Agriculturii, zilnic organizează niște ședințe fără participarea reprezentanților agricultorilor și după fiecare ședință tot se plâng neoficial că nu știu cum să transporte motorina, că nu o pot repartiza în baza cardurilor, că este complicată logistica etc. Păi, ați avut 6 luni la dispoziție din decembrie 2020. Aici la mijloc este incompetență sau rea voință?”, se întreabă Slusari.

Astfel, deputatul cere de la guvernarea actuală, „transparență maximă în procedura gestionării ajutorului frățesc acordat de România”. Orice tentativă de a discredita acest proces va fi dezvăluită și taxată dur, afirmă parlamentarul.

„Tot mai mult mă conving că guvernarea Dodon încearcă să compromită la maxim ajutorul din partea României, oferit în forma de motorină pentru agricultorii noștri. Cei de la Agenția rezervelor materiale au stocat combustibilul la nord, la un depozit petrolier al unei companii. Partea română până în ziua de azi nu a primit lista beneficiarilor. Totodată, funcționarii noștri răspândesc bârfe că motorina nu este calitativă și este periculos ă fie amestecată cu altă motorină de care dispun fermierii moldoveni. Dezgustător! Din câte cunosc, diesel-lul din România este de marca Euro 5 și corespunde tuturor standardelor europene. După discuția cu mai mulți fermieri, pot spune cu certitudine că marea majoritate a producătorilor agricoli nu au cu ce amesteca motorina din România, întrucât demult nu mai au combustibil din cauza lipsei finanțelor”, a mai scris Slusari pe Facebook.

De asemenea, și deputatul PAS, Sergiu Litvinenco afirmă că, liderul PSRM, Igor Dodon, și ministrul de Interne, Pavel Voicu, ar sabota distribuirea cât mai urgentă a motorinei agricultorilor.

„Grație eforturilor Maia Sandu, România a decis să acorde fermierilor din Republica Moldova 6 000 de tone de motorină. Atât de necesară pentru ei având în vedere situația precară în care se află. Peste 3 500de beneficiari au depus deja actele necesare încă o lună în urmă. Numai că, din păcate, Dodon și Voicu sabotează deschis ajungerea motorinei la fermieri. Cum se numește asta? Iresponsabilitate politică? Nu. Este o acțiune criminală. Pentru care cei doi trebuie să răspundă. Și vor răspunde. Dar până când se trezesc organele noastre de drept, precum a propus colegul Radu Marian, dacă Dodon și Voicu continuă să blocheze procesul, nu ar fi rău să chemăm să vină toți agricultorii din țară să protesteze la sediul PSRM”, a anunțat Litvinenco.

#ajutor #Alexandr Slusari #diesel #fermieri #motorina #Sergiu Litvinenco

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.