Corupția afectează grav realizarea drepturilor omului, în special în cazul persoanelor din grupuri vulnerabile, iar costurile acestui fenomen sunt estimate la milioane de lei anual. La aceste concluzii a ajuns un grup de experți din Republica Moldova și Elveția, care au analizat legătura cauzală între corupție și realizarea drepturilor omului.

Astfel, cel mai des, corupția generează încălcarea dreptului la viață, la apărare și la un proces echitabil, dreptul la educație, la sănătate, la proprietate și la protecție socială.

Totodată, cercetarea demonstrează că actele individuale de corupție au dus la încălcarea drepturilor omului în aproximativ o treime dintre cazurile analizate de experți, în timp ce corupția sistemică este responsabilă de alte 30 la sută din încălcări.

Analiza mai constată că fenomenul corupției implică două costuri separate în raport cu realizarea drepturilor omului. Primul se referă la resursele publice diminuate din cauza mitei și neachitării impozitelor și altor taxe, iar cel de-al doilea se referă la consecințele încălcării drepturilor omului, pierderea oportunității de dezvoltare individuală a persoanei și deteriorarea legitimității instituțiilor publice.

În cazul încălcării dreptului la viață, autorii au identificat că grupurile cele mai vulnerabile afectate de corupție sunt supraviețuitoarele violenței în familie și persoanele aflate în grija acestora (copii, persoane în etate), dar și deținuți.

Potrivit autorilor studiului, în cele 300 de cazuri individuale de încălcare a drepturilor omului examinate de ei, costurile corupției ar constitui aproximativ 20 de milioane de lei (1 milion de euro).

De exemplu, în cazul violenței în familie, costul mediu pe caz se ridică la 45 000 lei (2 000 euro), care include îngrijirea medicală; asistența psihosocială; productivitatea sau capacitatea de muncă pierdută (concediu medical); securitatea socială (plăți, prestații); asistență juridică (garantată de stat) și servicii juridice (costuri private); susținerea justiției penale (procese și ordonanțe de protecție) și aplicarea legii (sectorul justiției penale și poliție, ordonanțe de protecție).

În cazul dreptului la educație, în ceea ce privește permisul de conducere, de exemplu, estimarea generală a costului generat de corupție se estimează la aproximativ 130-140 milioane lei (6-7 milioane euro) pe an.

Autorii constată că în prezent colaborarea instituțiilor responsabile de prevenirea și combaterea încălcărilor drepturilor omului pe de o parte, și a celor axate pe măsuri anticorupție, pe de altă parte, este limitată.

Cercetarea recomandă o serie de politici și intervenții care să limiteze impactul corupției asupra realizării drepturilor omului.

Studiul a fost efectuat cu sprijinul PNUD, în cadrul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei.

#coruptia #drepturile omului #studiu

După două scumpiri într-o lună, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că gazele din Republica Moldova nu sunt cele mai scumpe din Europa și califică drept „falsă” informația care circulă în spațiul public în acest sens. Declarația vine în condițiile în care, de la 1 octombrie, consumatorii casnici achită 26,14 lei pentru un metru cub de gaze, cu TVA inclus, scrie bani.md.

„Gazele în Moldova nu sunt cele mai scumpe din Europa”, a declarat Dorin Junghietu, precizând că o comparație corectă trebuie să țină cont de aceeași perioadă, aceeași categorie de consumatori și aceeași metodologie.

Ministrul invocă cele mai recente date comparative Eurostat, aferente semestrului II al anului 2025. Potrivit acestora, prețul pentru consumatorii casnici din Republica Moldova era de 9,47 eurocenți/kWh, cu toate taxele incluse, comparativ cu o medie de 12,28 eurocenți/kWh în Uniunea Europeană.

„Astfel, valoarea înregistrată pentru Republica Moldova în această comparație este cu aproximativ 23% sub media UE”, susține Junghietu.

Potrivit ministrului, dintre cele 30 de țări europene incluse în comparator, Republica Moldova ocupă poziția 17, iar în 13 state prețurile sunt mai mari. Printre acestea se numără Germania, Franța, Italia, Austria, Irlanda, Portugalia, Danemarca, Țările de Jos și Suedia.

Junghietu afirmă că autoritățile nu ignoră impactul facturilor asupra populației, dar insistă că discuțiile despre poziția Moldovei în raport cu alte state trebuie bazate pe date comparabile.

„Pentru cetățeni, prețul gazelor este și rămâne un subiect important. Nu ignorăm impactul facturilor asupra gospodăriilor și nici responsabilitatea de a menține energia cât mai accesibilă. Dar tocmai pentru că vorbim despre un subiect atât de sensibil, comparațiile trebuie făcute corect, iar informațiile prezentate public trebuie să corespundă datelor”, a declarat ministrul Energiei.

El a precizat că pe pagina Ministerului Energiei a fost publicat și un comparator al prețurilor la gaze pentru gospodării, unde cetățenii pot verifica datele și compara prețurile din diferite țări.

Amintim că, de la 1 septembrie, prețul gazelor a urcat de la 14,42 la 20,30 lei/m³, iar de la 1 octombrie a fost majorat din nou, până la 26,14 lei/m³. Astfel, în doar două luni, tariful achitat de consumatori a crescut cu aproximativ 81%, comparativ cu nivelul de la sfârșitul lunii august.