Campania de admitere 2021 este în plină desfășurare. Viitorii studenți sunt în căutarea specialităților, care le vor putea oferi o profesie actuală și solicitată pe piață, pentru un viitor asigurat și lipsit de griji. Proiectul TEKWILL implementat de ATIC, cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și a Suediei susține un proiect de comunicare despre procesul de admitere la specializările IT, inclusiv din considerentul soluțiilor pe care îl poate oferi domeniul IT pentru dezvoltarea profesioniștilor în Republica Moldova.

Potrivit raportului 100 de Joburi de viitor, realizat de Universitatea Deakin din Australia, mai mult de jumătate din locurile de muncă ale viitorului sunt specialități care au nevoie de cunoștințe în Tehnologia Informației, iar necesitatea alfabetizării digitale, pentru a găsi un loc de muncă vacant, a crescut cu 212% timp de trei ani. În 2021, această abilitate a devenit absolut necesară, pandemia accelerând și mai mult dezvoltarea domeniului Tehnologiilor Informației.

Oferta de admitere a Universității de Stat din Moldova și anume Facultatea de Fizică și Inginerie, propune abiturienților instrumentele necesare pentru ca aceștia să însușească abilități practice, necesare și actuale în următoarele decenii. Punctul forte al acestei Facultăți este matricea educațională, creată în jurul abilităților practice de inginerie, proiectare, stabilirea mecanismului de funcționare și a Fizicii – știința care studiază proprietățile și structura materiei, formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.

În cadrul etapei de Admitere 2021, Facultatea de Fizică și Inginerie a venit cu următoarea ofertă educațională:

? LICENȚĂ

? Fizică (Program comun cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România – două diplome)

? Tehnologia informației (studii la Zi și Frecvență Redusă)

? Inginerie și managementul calității (studii la Zi și Frecvență Redusă)

? MASTERAT

? Fizica teoretică

? Fizica și ingineria semiconductorilor

? Procedee și metode de măsurare în ingineria mediului

? Tehnologii informaționale în modelare

? Tehnologii informaționale în educație

Drept exemplu, pentru a vă convinge de actualitatea disciplinelor propuse, Facultatea de Fizică și Inginerie propune facultativ și ore de pilotarea dronelor, o practică inovativă, utilizată cu succes în economia mondială, de la servicii de curierat – până la agricultură, și care începe a fi implementată și în Republica Moldova. Alte cursuri oferite facultativ studenților țin de managementul aplicațiilor, testarea software, limbaje de programare.

Pentru a fi admis la această Facultate, este necesară depunerea dosarului până pe data de 30 iulie 2021. Locurile la buget sunt distribuite în bază de concurs, iar prețul pentru studiile în bază de contract pornește de 5500 de lei anual.

Alege cariera IT la Facultatea de Fizică și Inginerie a Universității de Stat din Moldova.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați pagina web a facultății: http://phys.usm.md.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale de comunicare ale universităților din Moldova”, ce se desfășoară cu sprijinul Proiectului TEKWILL, implementat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și a Suediei. Conținutul acestui material reprezintă opinia exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat poziția finanțatorilor.

#IT #Universitatea Deakin #USM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.