Parlamentul va dezbate marți, 21 iulie, viitoarea garnitură guvernamentală și programul acesteia. Numirea unui nou premier readuce în prim-plan tema reformei administrației publice locale, un proces considerat esențial pentru modernizarea statului, dar care continuă să genereze dezbateri și controverse. Guvernul susține că schimbările nu mai pot fi amânate, în timp ce reprezentanții CALM atrag atenția asupra riscurilor unei reforme grăbite și cer garanții că autonomia locală va fi respectată.

În centrul discuțiilor se află amalgamarea voluntară a localităților, eficientizarea administrației, finanțarea primăriilor și viitorul structurilor raionale. Autoritățile promit servicii publice mai bune și comunități mai puternice, însă criticii întreabă dacă reforma va aduce beneficii reale pentru cetățeni sau doar o reorganizare administrativă pe hârtie.

În acest context, noul Executiv trebuie să găsească echilibrul între necesitatea schimbării și păstrarea încrederii comunităților locale. Miza reformei este una majoră: nu doar redesenarea administrației, ci modul în care statul va funcționa și va răspunde nevoilor cetățenilor în următorii ani.

Reforma administrației publice locale nu mai poate fi amânată, afirmă premierul desemnat, Vasile Tofan. Potrivit lui, mai multe localități au inițiat deja procesul de amalgamare voluntară, iar primarii au nevoie, înainte de toate, de resurse pentru dezvoltare. „Nu ne permitem să pierdem timp pentru amânări sau blocaje”, a declarat premierul desemnat, subliniind că reforma trebuie adaptată realităților din teritoriu.

Cancelaria de Stat respinge criticile CALM și insistă că termenul de 31 iulie nu limitează amalgamarea voluntară a localităților. Autoritățile susțin că data este necesară pentru finalizarea actualei etape a procesului și pentru pregătirea modificărilor legislative, astfel încât reforma să nu interfereze cu alegerile locale din 2027. Potrivit instituției, primăriile care vor să beneficieze de facilitățile prevăzute în această etapă trebuie să-și încheie procedurile până la 31 iulie, iar în prezent peste 770 de primării sunt implicate în procesul de amalgamare voluntară.

Care ar trebui să fie primele trei decizii ale noului premier pentru a convinge cetățenii că lucrurile se pot schimbă cu adevărat? Există riscul ca fiecare nou Executiv să ajusteze reforma administrației publice locale după propria agendă?

Guvernul spune că procesul este voluntar, criticii spun că există presiuni indirecte. Unde se termină stimularea și unde începe constrângerea? Există garanții că această reformă nu este grăbită pentru a fi încheiată înainte de alegeri și că interesul cetățeanului este pus înaintea calculelor politice? Sunt pregătite autoritățile locale pentru o reformă de asemenea amploare sau există riscul unor blocaje administrative? Cum trebuie să arate o primărie puternică?

Cum ar trebui împărțite competențele între Guvern, raioane și primării pentru ca administrația să fie mai eficientă? Care sunt cele mai mari riscuri dacă această reformă este făcută în grabă și fără un consens larg în societate? Cum putem evalua succesul amalgamării: prin reducerea numărului de administrații sau prin faptul că cetățeanul va primi servicii mai bune și mai rapide?
Ce exemple concrete de îmbunătățire a vieții oamenilor se pot aștepta după implementarea reformei?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 17 iulie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova, vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și copreședinte al Partidului LOC și Adrian Ermurachi, codirector executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Realitatea te priveste

Motorina este responsabilă pentru cea mai mare parte a costurilor suplimentare cu carburanții rutieri. Potrivit T&E, un șofer european cu mașină diesel a plătit în plus 142 de euro în perioada analizată, iar un camion german de transport pe distanțe lungi a avut costuri suplimentare de 236 de euro pe săptămână, notează Antena 3 CNN cu referire la Euronews.

De la începutul războiului din Iran, prețurile mai mari la carburanți au costat Uniunea Europeană aproximativ 53 de miliarde de euro, potrivit unui raport publicat, miercuri, de organizația ecologistă Transport & Environment (T&E), cu sediul la Bruxelles.

Cea mai mare parte a acestor costuri suplimentare, 40 de miliarde de euro, vine de la motorină.

T&E estimează că scumpirea carburanților rutieri a adăugat, în medie, 270 de milioane de euro pe zi la costurile de transport, dintre care 203 milioane de euro pe zi pentru motorină. Restul de 67 de milioane de euro pe zi revine benzinei.

Estimările compară costurile din timpul războiului cu cele din aceeași perioadă a anului trecut, ajustate cu inflația. Ele acoperă cele 28 de săptămâni încheiate pe 6 septembrie.

„Europa este economia majoră cea mai dependentă de motorină”, arată T&E.

Motorina și benzina reprezintă aproximativ 43% din volumul produselor petroliere consumate în UE. Procentul este cu circa 16 puncte procentuale peste media globală și de aproximativ două ori mai mare decât în SUA. În 2024, aproape patru din zece autoturisme de pe drumurile europene funcționau cu motorină.

Transportul rutier a consumat în acel an 77% din motorina și benzina folosite în UE. Autoturismele au avut cea mai mare pondere, urmate de camioanele grele și autobuze, apoi de autoutilitare. Motorina este folosită și în agricultură, în construcții și pentru încălzirea unor locuințe. Carburantul utilizat de utilajele din afara drumurilor publice nu este însă inclus în estimarea T&E de 203 milioane de euro pe zi pentru motorina rutieră.

Pentru șoferi, creșterea este una considerabilă. Potrivit T&E, un șofer european cu mașină diesel a plătit, în medie, cu aproximativ 142 de euro mai mult în perioada analizată decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pe 14 septembrie, un plin de 50 de litri de motorină costa cu circa 30 de euro mai mult decât înainte de război.

Și companiile se confruntă cu facturi mai mari. Un camion german diesel de transport pe distanțe lungi a avut, în medie, costuri suplimentare cu carburantul de aproximativ 6.000 de euro în perioada analizată, adică 236 de euro pe săptămână, potrivit T&E. Cifra este un exemplu calculat pentru un camion din Germania, nu o medie pentru camioanele din întreaga UE.

De ce s-a scumpit atât de mult motorina?

Prețul țițeiului a crescut puternic de la începutul războiului, dar prețul motorinei a urcat și mai repede. Conflictul a perturbat producția și exporturile de carburanți din Orientul Mijlociu, iar atacurile asupra rafinăriilor rusești au redus și mai mult oferta globală.

Potrivit T&E, exporturile de motorină și gazoil din Orientul Mijlociu și Rusia au scăzut, cumulat, cu aproape 75% în august, față de aceeași lună a anului trecut. La începutul lui septembrie, diferența dintre prețul țițeiului și cel al motorinei angro a depășit 100 de dolari pe baril, față de un interval obișnuit de 10-30 de dolari. Asta indică un deficit de motorină rafinată, nu doar un țiței mai scump.

Prețul mediu ponderat al motorinei în UE a ajuns pe 14 septembrie la 2,159 euro pe litru, cel mai ridicat nivel din seria de date a Comisiei Europene, care începe în 2005.

Experți ai Băncii Centrale Europene au declarat săptămâna trecută pentru Euronews Business că, pe baza contractelor futures pe carburanți de la acel moment, marjele de rafinare la motorină ar urma să atingă un vârf în octombrie. Este o prognoză privind marjele, nu o estimare a momentului în care prețurile de la pompă vor atinge maximul.

Oferta s-ar putea reduce și mai mult în toamnă. Cererea de combustibil pentru încălzire, utilaje agricole și transport de marfă crește, iar rafinăriile intră în lucrări sezoniere de mentenanță. În plus, SUA iau în calcul o interdicție totală sau parțială a exporturilor de motorină.

Președintele Donald Trump a declarat, marți, că susține ideea, însă nicio interdicție nu a fost anunțată până acum. O astfel de măsură ar putea îngreuna aprovizionarea Europei.

Ce ar putea reduce costurile cu motorina în Europa?

Pornind de la măsurile recomandate anterior de Agenția Internațională a Energiei pentru reducerea consumului, T&E estimează că patru măsuri aplicate împreună ar putea reduce pe termen scurt cu 15% cererea de motorină a autoturismelor.

Prima este extinderea muncii de acasă, acolo unde este posibil. Potrivit calculelor T&E, trei zile în plus de lucru la distanță pe săptămână ar putea reduce cheltuielile unui șofer cu carburantul cu până la 20%.

Celelalte măsuri sunt reducerea limitelor de viteză actuale pe autostrăzi, investițiile într-un transport public mai bun și informarea șoferilor despre condusul economic, inclusiv menținerea presiunii corecte în anvelope.

Pe termen lung, organizația susține că vehiculele electrice ar reduce expunerea Europei la șocurile prețului petrolului. Potrivit T&E, aproape opt milioane de mașini electrice din UE au evitat în 2025 consumul a aproximativ 46 de milioane de barili de petrol, economisind 2,9 miliarde de euro la importurile de petrol.