Șeful Delegației Uniunii Europene (UE) la Chișinău, Janis Mazeiks, a scris un mesaj pe contul său de Facebook prin care a salutat ratificarea Convenției de la Istanbul privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor. Potrivit oficialului european, odată cu decizia Republicii Moldova de a se alătura statelor semnatare, va urma implementarea condițiilor ce va duce la consolidarea societății.

„Salut faptul că Republica Moldova a devenit parte a comunității de state care au ratificat Convenția de la Istanbul. Este primul instrument legal obligatoriu pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor la nivel internațional”, a declarat acesta.

Janis Mazeiks a explicat că acest document stabilește cadrul de măsuri politice nu doar pentru prevenirea violenței, dar și pentru sprijinirea victimelor și pedepsirea abuzatorilor.

„Convenția de la Istanbul impune incriminarea și sancționarea legală a diferitelor forme de violență împotriva femeilor, inclusiv violența domestică, urmărirea, hărțuirea sexuală și violența psihologică. Cred că femeile și fetele din Moldova vor deveni mai puternice și mai active”, a conchis acesta.

Amintim că, pe data de 14 octombrie 2021, Parlamentul a ratificat Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Asta s-a întâmplat cu votul majorității deputaților PAS, în timp ce Comuniștii și Socialiștii s-au declarat contra și au părăsit sala plenului.

Ce presupune Convenția de la Istanbul, tratatul împotriva cărui au mers SOCIALIȘTII și mitropolia moldovenească

#Convenția de la Istanbul #Janis Mazeiks #UE

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.