Un preot de la Mănăstirea „Sfântul Andrei” din Durlești, municipiul Chișinău, a fost condamnat la 16 ani de închisoare pentru că a abuzat sexual, timp de 3 ani, o minoră – fiica femeii cu care era în relații de concubinaj. Cazul a zguduit o țară. Mitropolia Basarabiei căreia i se subordonează lăcașul susține că, în prezent, este în desfășurare o anchetă internă, care urmează să stabilească, dacă sunt și alte persoane implicate. TV8 a mers și la mănăstirea propriu-zisă, însă starețul era plecat în România și nu a răspuns la apelurile colegilor pentru un comentariu.

Mitropolia Basarabiei a avut o reacție târzie, iar potrivit secretarului, s-a păstrat tăcerea, pentru a nu influența rezultatele anchetei. Acum, când fostul cleric și-a aflat sentința, au decis să se expună. „Biserica condamnă astfel de manifestări imorale. Nu le tolerează, ci le sancționează. Mitropolia Basarabiei a colaborat cu Procuratura și cu procurorul de caz”.

În plus, secretarul Mitropoliei Basarabiei a mai explicat că, atunci când s-a aflat despre cazul de viol al minorei, în iulie 2020, Mitropolia l-a retrogradat pe bănuit din funcția de preot la cântăreț în strană și simplu viețuitor al mănăstirii. Ulterior, în decembrie, când a fost reținut pentru a fi cercetat penal, în cadrul unei judecate bisericești, Mitropolia Basarabiei a luat alte măsuri. „Dispunerea anulării deciziei privind numirea sa de cleric și eliberarea din orice funcție din cadrul Mănăstirii „Sfântul Apostol Andrei”.

În prezent, la lăcașul din Durlești este în desfășurare o anchetă internă pentru a identifica, dacă au fost implicate și alte persoane în acest caz.

Amintim că victima minoră avea 13 ani, când a început totul. Procurorii spun că fostul preot o obliga să întrețină relații sexuale și în stăreția mănăstirii, prin șantajarea fetei, precum că dacă-l refuză, va face publică relația lor, inclusiv la locul ei de studii. Situația a ieșit la iveală, după ce concubinajul dintre bărbat și mama victimei a fost întrerupt.

Fostul preot consuma alcool în exces și era agresiv. După pornirea urmăririi penale, copilei i-a fost acordată asistență psihologică și socială. Temporar, fata a fost adăpostită la centrul dedicat protecției victimelor traficului de ființe umane.

#Ancheta #Mitropolia Basarabiei #viol

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.