Șapte asociații din Moldova cer autorităților centrale să facă unele modificări în componența Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP) și în cea a Comisiei pentru Situații de Excepționale (CSE), iar în cele din urmă să întroducă în aceste două comisii experți în domeniul drepturilor omului din partea societății civile.

De asemenea, în solicitarea publicată de Asociația Promo-LEX se recomandă și introducerea în comisii a Avocatului Poporului (sau al unui reprezentant al oficiului Avocatului Poporului) și a președintelui Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (sau a unui alt membru al consiliului).

„Pe parcursul anilor 2020-2021, atât CNESP cât și CSE au admis mai multe situații când măsurile antipandemice impuse au fost disproporționate și neuniforme și au limitat semnificativ drepturile și libertățile fundamentale ale omului, dar în același timp, nu au reușit să asigure efectul de prevenire sau contracarare a răspândirii Sars-CoV-2. În mod specific, printre cele mai afectate au fost libertatea de întrunire pașnică, libertatea de exprimare și libertatea de circulație. Accesul la informație, dreptul la petiționare și accesul la justiției au fost afectate și ele. Drepturile economice, sociale și culturale au fost afectate atât de pandemie și restricțiile asociate acesteia cât și de criza socio-economică aferentă. Pe lângă aceasta, există temei de a considera că unele măsuri antipandemice nu au ținut cont de situația grupurilor vulnerabile și marginalizate (persoanele fără adăpost, cele cu dizabilități și în vârstă, persoanele aflate în locuri de detenție, adulții și copiii cu o situație socio-economică precară și alții), astfel încât regulile generale și neutre la prima vedere au avut un impact negativ disproporționat asupra situației acestor grupuri. Această situație conduce nu doar la îngrădirea nejustificată a drepturilor omului, dar și afectează credibilitatea și legitimitatea deciziilor autorităților însărcinate cu gestionarea pandemiei. Mai ales în condițiile în care componența acestora nu reflectă grija statului pentru menținerea garanțiilor din domeniul drepturilor omului. Conform standardelor internaționale și a cerințelor legale, orice limitare a drepturilor și libertăților omului, poate fi făcută doar cu stricta respectare a unor condiții, și anume să fie proporționale cu factorii care impun limitarea, să fie prescrise de lege , să fie necesare într-o societate democratică și să urmărească scopuri legitime. Mai mult ca atât, chiar și în situațiile de criză, guvernele trebuie să se asigure că îngrădirile drepturilor și libertăților nu sunt discriminatorii (direct sau indirect). Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului este vitală pentru o societate democratică, mai ales într-o perioadă de criză cum este pandemia curentă de COVID-19”, se precizează în comunicat.

Prin urmare, la adoptarea oricăror Hotărâri ale CNESP trebuie să existe o balanță între interesul public și respectarea drepturilor individuale, or o abordare bazată pe drepturile omului este necesară pentru a garanta legalitatea hotărârilor adoptate în egală măsură cu opozabilitatea acestora față de publicul larg.

„Pentru a evita limitarea nejustificată a drepturilor și libertăților considerăm că este necesară includerea în calitate de membri ai CNESP a experților din domeniul drepturilor omului, inclusiv a reprezentanților Instituțiilor Naționale de Protecție și Promovare a Drepturilor Omului (INDO) – Avocatul Poporului și Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea egalității – și a reprezentanților societății civile, care ar asigura alinierea hotărârilor CNESP la standardele și cerințele de drepturile omului. Or, este de la sine înțeles că desfășurarea unor dezbateri cu implicare largă ar fi imposibil de realizat de fiecare dată. În virtutea mandatelor lor, a independenței de care se bucură prin lege, a expertizei și a comunicării directe cu cetățenii, atât INDO cât și organizațiile societății civile din domeniul drepturilor omului sunt în poziție să contribuie semnificativ la adoptarea unei abordări bazate pe drepturile omului în procesul de luare a deciziilor despre contracararea pandemiei dar și să contribuie la legitimitatea și credibilitatea acestor decizii”, mai scriu membrii asociației.

Amintim că, la mijlocul lunii septembrie, Cabinetul de miniștri a modificat componența CNESP. Astfel, jumătate din membrii CNESP sunt membri ai Guvernului și reprezentanți ai structurilor subordonate executivului, iar cealaltă este formată din specialiști în domeniul sănătății publice, specialiști ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, ai Academiei de Științe a Moldovei, ai Școlii de Management în Sănătate Publică, dar și ai socității civile.

Iată componență a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică:

Natalia Gavrilița – Prim-ministru, președinte al Comisiei;
Ala Nemerenco – ministru al Sănătății, vicepreședinte al Comisiei;
Andrei Spânu – viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale;
Dumitru Budianschi – ministru al Finanțelor;
Sergiu Litvinenco – ministru al Justiției;
Anatolie Topală – ministru al Educației și Cercetării;
Ana Revenco – ministru al Afacerilor Interne;
Sergiu Gaibu– ministru al Economiei;
Marcel Spătari – ministru Muncii și Protecției Sociale;
Irina Vlah – guvernator al unității teritoriale autonome Găgăuzia;
Svetlana Nicolaescu – secretar de stat, Ministerul Sănătății;
Vasile Guștiuc – director interimar al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică;
Alexandr Esaulenco – director al Serviciului de Informații și Securitate;
Mihai Harabagiu – șef al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale;
Viorel Prisăcari – membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei;
Emil Ceban – rector, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Oleg Lozan – director, Școala de Management în Sănătate Publică;
Angela Paraschiv – șefa Disciplinei de epidemiologie, Departamentul Medicină Preventivă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Ninel Revenco – șef departament pediatrie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Larisa Spinei – șef catedră, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Elena Raevschi – șef catedră, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
Mihai Magdei – colaborator științific, Agenția Națională pentru Sănătate Publică;
Boris Gîlca – șef direcție generală asistență socială și sănătate a Primăriei Chișinău;
Mihai Ciocanu – director, Institutul de Medicină Urgentă;
Andrei Uncuța – director, Spitalul Clinic Republican;
Angela Tomacinschi – director, Clinica Universitară de Asistență Medicală Primară;
Dinu Șargu – director, Spitalul Raional Ialoveni;
Ghenadie Țurcanu – coordonator programe, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.

#CNESP #componenta #Promo-Lex

Statele Unite au anunțat miercuri, 26 august, că au dejucat o operaţiune de hacking chineză care se face vinovată de pătrunderea în sistemele Departamentului de Justiţie al SUA, NASA, Rezervei Federale, Senatului SUA şi ale altor agenţii guvernamentale sensibile, scrie Digi24.

Într-un comunicat, Departamentul de Justiţie a afirmat că a confiscat domeniile utilizate de două platforme de hacking, denumite „QScan” şi „QTRouter”, despre care a spus că au fost folosite în cadrul campaniei, relatează Reuters, citată de News.ro.

O declaraţie sub jurământ a identificat Departamentul Energiei al SUA, Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale, Institutele Naţionale de Sănătate, precum şi patru companii neidentificate din Statele Unite şi Coreea de Sud printre victimele hackerilor.

Departamentul de Justiţie a declarat că platformele erau administrate de o firmă cu sediul în China, Nanjing Xinjiuwei Network Technology Company, printre clienţii căreia se numără, potrivit acestuia, agenţia civilă de informaţii a Chinei, Ministerul Securităţii de Stat şi armata sa, Armata Populară de Eliberare.

Reuters nu a putut identifica imediat datele de contact ale companiei Nanjing Xinjiuwei. Declaraţia sub jurământ mai precizează că infrastructura informatică a grupului a fost utilizată pentru a compromite infrastructura critică şi alte reţele sensibile din SUA şi din întreaga lume încă din cel puţin 2018.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat la un mesaj prin care i se solicita un comentariu. Beijingul neagă în mod obişnuit orice responsabilitate pentru activităţile de hacking.

Experţii care urmăresc activitatea cibernetică chineză afirmă că antreprenorii privaţi efectuează în mod obişnuit intruziuni de mare amploare în numele diverselor agenţii guvernamentale chineze.

„În ultimul deceniu, numărul companiilor care oferă servicii ofensive de nişă a crescut exponenţial”, a declarat Dakota Cary, analist specializat în China la compania de securitate cibernetică SentinelOne.