În momentul de față, în mod realist, nici Moldova, nici Ucraina, nici Georgia, niciuna din aceste țări nu va deveni parte a Uniunii Europene în următorii 20 de ani, 30 de ani, poate niciodată și cetățenilor nu li se spune asta. Moldovenilor li se vinde în continuare acest fake news care ține de integrare europeană și este foarte util politicienilor din Republica Moldova, dar deloc util cetățenilor Republicii Moldova.

Opinia aparține consultantului român Andrei Stoiciu și a fost făcută în cadrul unui interviu pentru Realitatea.md în urma sondajului „Percepții privind viitorul Moldovei: între status quo, riscuri geopolitice, politici europene și unire”.

Sondajul publicat marți, 11 aprilie, indică faptul că 61% dintre cetățenii moldoveni doresc independența Republicii Moldova în varianta în care Uniunea Europeană nu va accepta noi membri, iar alte 33% optează pentru aderarea la Uniunea Europeană prin România, ceea ce ar însemna o eventuală unire cu țara de peste Prut.

În acest context, Andrei Stoiciu susține că opțiunile alese de moldoveni se datorează informării proaste a cetățenilor, cât și urmare a jocurilor politice.

Este foarte simplu, atâta timp cat nu ai nimic și nu-ți oferă nimic concret este normal ca să vrei să păstrezi ceea ce ai, în cazul dat, independența Republicii Moldova, pentru că totul li se pare nerealist moldovenilor și integrare europeană și unirea cu România. Și atunci, când oamenii nu au nicio perspectivă, niciun proiect, decât acei politicieni în care nu au încredere, este evident că ei vor să păstreze puținul pe care îl au. Dacă li se spune concret: tu știi că vei avea aceleași drepturi și pensia de trei ori mai mare în cazul unirii cu România? Atunci dispare teama și vine o informație concretă. În ultimii 30 de ani moldovenilor nu li s-a spus nimic concret. Dacă-i pui întrebarea incorect și oferi ceva ce este abstract, undeva utopic, evident că omul spune mă tem, nu vreau să schimb. Dacă vii cu întrebarea concretă și spui: vei avea salariu triplu față de cele care sunt acum, evident scorul sare la 50 la sută. Exact asta nu li s-a spus moldovenilor, nu li s-a spus nimic concret. Le-au fost spuse povești, dar nimic concret. Avem același sondaj unde 49 la sută dintre moldoveni spun că nu cunosc/nu știu să răspund dacă li se vorbește despre posibile avantaje ale unirii. 50 la sută din moldoveni nu cunosc nici un avantaj concret, nici unul din politicienii moldoveni și cei de la București nu au venit să le spună moldovenilor concret. Este absolut normal, a menționat Stoiciu.

Consultantul român susține că integrarea în Uniunea Europeană este un instrument de propagandă care a fost inventat de către fostul președinte Vladimir Voronin. În opinia sa, Andrei Stoiciu precizează că integrarea în UE este o utopie.

Există mai multe feluri de analiza un sondaj, ceea ce este important este să vedem ce li se spune moldovenilor. Moldovenilor li se spune de peste 15 ani, Voronin a început asta, că Moldova se poate integra în Uniunea Europeană. Acest lucru este un instrument de propagandă folosit de politicienii din Republica Moldova pentru a rămâne la putere. Integrarea europeană este o utopie, ceva ce se va întâmpla cândva, nu se știe cum. Moldovenii un pic au fost plictisiți de acest tip de discurs care este foarte util celor de la putere.

Stoiciu afirmă că miza politicienilor de la Chișinău nu a fost și nu este integrarea în UE, ci dorința de a rămâne în putere.

Ce se întâmplă în Republica Moldova este un blat politică în ultimii 30 de ani, un aranjament între toți liderii politici. Eu nu văd partide care se gândesc la interesul cetățenilor. Moldovenii sunt de acord cu mine. Ei spun: nu avem încredere în partidele politice. Indiferent că le spunem PL, PD, PSRM, toate partidele care au fost în ultimii 30 de ani au avut un interes, acela de a rămâne la putere și de a-și face jocul. Ei vor să fie jupâni în Republica Moldova. Personal pentru ei, unirea ar fi ceva negativ pentru că pierd influența, piețele, contrabanda, frauda bancară, ceea ce au făcut ei în ultimii 30 de ani.

Specialist în relații publice și marketing, Andrei Stoiciu admite că politicienii din Republica Moldova nu vor renunța la comportamentele pe care le-au avut în ultimii 30 de ani.

Comportamentele se vor schimba atunci când mass-media și alții că noi vor începe să informeze moldoveni corect despre ceea ce înseamnă opțiunile reale. În momentul în care li se va spune că realitatea este așa: Uniunea Europeană nu se extinde. Rusia nu ne ajută. Moldova a sărăcit în urma independenței, în urma căreia au beneficiat doar oligarhii. Atunci când li se va spune aceste lucruri, atunci vom putea avea o democrație în Moldova și atunci putem avea și discuția despre unire. De bunăvoie politicienii nu se vor schimba.

Realitatea.md amintește că marți, 11 mai, compania IMAS a prezentat opiniei publice un sondaj cu privire la preferințele moldovenilor în contextul unei eventuale uniri cu România. Astfel, 50% dintre respondenți ar vota pentru unire în cazul în care ar avea siguranța că salariile și pensiile din Republica Moldova vor deveni la fel precum cele din România, împotriva unirii s-au expus 43%, iar altele 7% nu au avut un răspuns.

Care ar fi avantajele unirii cu România este un alt aspect abordat în acest sondaj. 49% din cei intervievați văd foarte mult avantaje și unele avantaje. 38% dintre respondenți sunt de părere că în urma unirii vor avea parte de unele dezavantaje și foarte multe dezavantaje.

În lista avantajelor pe care le indică moldovenii se regăsesc salarii și pensii mai mari, dreptul de a munci în țările UE, servicii medicale de calitate, educație mai bună, justiție, dezvoltare economică, cât și acces la finanțări europene și siguranță națională.

Referitor la un termen în care s-ar putea produce unirea, 23% nu au știut ce să răspundă sau au ales să nu răspundă. La fel 35% sunt de părerea că unirea nu se va produce niciodată. 5% cred că unirea se va înfăptui peste 20 de ani și mai mult. Alte 6% susțin că unirea se va produce în 11-20 de ani.

#Integrarea in UE #RM-UE #sondaj #Unirea cu Romania

August Hanning, fostul șef al Serviciului Federal de Informații al Germaniei (BND), a fost arestat marți, 6 octombrie, sub suspiciunea că ar fi transmis secrete de stat unui serviciu de informații străin, a anunțat Parchetul Federal german.

Hanning, în vârstă de 80 de ani, a condus BND, serviciul german de informații externe, între 1998 și 2005. Procurorii îl suspectează de spionaj în detrimentul Germaniei, divulgarea de secrete de stat, tentativă de trădare și alte fapte de spionaj, scrie mediafax.ro.

Fostul șef al BND, suspectat că a transmis secrete de stat

August Hanning a fost reținut în districtul Bad Tölz-Wolfratshausen, în sudul Germaniei. În același timp, autoritățile l-au arestat și pe un fost colaborator al său, identificat de procurori drept Manfred D., în orașul Steinfurt, din vestul țării.

Manfred D. este acuzat că l-ar fi ajutat pe Hanning în comiterea tentativei de trădare și a actelor de spionaj.

Ines Peterson, purtătoare de cuvânt a Parchetului Federal, a declarat pentru postul german RTL că, într-unul dintre cazuri, Hanning este suspectat că a folosit informații clasificate pentru a pregăti o analiză destinată unui angajat al unui serviciu de informații străin.

Într-un alt caz, el ar fi transmis informații în urma unui schimb amplu de date cu un reprezentant al unui alt serviciu de informații.

Autoritățile germane nu au precizat pentru ce stat sau pentru ce servicii de informații ar fi fost furnizate informațiile clasificate.

Aproape 2.000 de documente ale BND ar fi ajuns la fostul șef al serviciului

Potrivit procurorilor, Manfred D. a lucrat ca șef de cabinet al lui Hanning și ulterior a ocupat aceeași funcție pentru mai mulți dintre succesorii acestuia la conducerea BND, în perioada 2012-2026.

Poziția îi oferea acces la informații confidențiale. Anchetatorii suspectează că cei doi au convenit, în 2010, ca Manfred D. să îi transmită în mod constant lui Hanning informații provenite din BND, în schimbul unor sume de bani.

Conform anchetei, fostul colaborator i-ar fi furnizat lui Hanning aproximativ 2.000 de documente de-a lungul anilor. Multe dintre acestea conțineau informații clasificate destinate exclusiv utilizării interne de către serviciul german de informații, inclusiv pentru informări ale conducerii.

Hanning ar fi folosit informațiile în activitatea sa privată de consultanță. Potrivit procurorilor, Manfred D. i-ar fi transmis informații clasificate până în iunie 2022.

Locuințele celor doi suspecți au fost percheziționate marți.

Ancheta privind fostul șef al BND a pornit de la un caz de răpire

Investigația care a dus la arestările de marți are legătură cu un alt dosar, privind răpirea copiilor unei femei de afaceri din Hamburg, Christina Block, de la fostul ei soț, în Danemarca, în ianuarie 2024.

Anchetatorii au descoperit informații relevante în urma unei percheziții efectuate la locuința lui Hanning în cadrul acelei investigații.

Potrivit autorităților germane, Hanning și un fost oficial pensionat al Poliției Criminale din Hamburg sunt suspectați că, în 2022, ar fi acceptat un contract pentru răpirea copiilor lui Block, în perioada în care ocupau funcții de conducere într-o companie de securitate.

Cazul a atras o atenție considerabilă în Germania, inclusiv din partea presei tabloide, în contextul unui conflict juridic privind custodia copiilor.

Un parlamentar german cere o anchetă rapidă

Konstantin von Notz, parlamentar al partidului Verzilor și membru al comisiei Bundestagului care supraveghează serviciile de informații, a cerut o anchetă rapidă și completă.

„Ne așteptăm la o anchetă rapidă și amănunțită asupra acuzațiilor grave formulate împotriva fostului șef al BND, Hanning”, a declarat von Notz pentru Spiegel Online.

Parlamentarul a invocat, de asemenea, preocupări mai vechi privind activitățile de lobby și consultanță ale foștilor oficiali germani care au avut acces la informații clasificate. El a susținut interzicerea activităților de consultanță privată pentru foștii oficiali care au deținut autorizații de securitate.

Ancheta privind August Hanning și Manfred D. este în desfășurare, iar autoritățile germane nu au dezvăluit identitatea serviciului de informații străin despre care susțin că ar fi primit informațiile clasificate.