În momentul de față, în mod realist, nici Moldova, nici Ucraina, nici Georgia, niciuna din aceste țări nu va deveni parte a Uniunii Europene în următorii 20 de ani, 30 de ani, poate niciodată și cetățenilor nu li se spune asta. Moldovenilor li se vinde în continuare acest fake news care ține de integrare europeană și este foarte util politicienilor din Republica Moldova, dar deloc util cetățenilor Republicii Moldova.

Opinia aparține consultantului român Andrei Stoiciu și a fost făcută în cadrul unui interviu pentru Realitatea.md în urma sondajului „Percepții privind viitorul Moldovei: între status quo, riscuri geopolitice, politici europene și unire”.

Sondajul publicat marți, 11 aprilie, indică faptul că 61% dintre cetățenii moldoveni doresc independența Republicii Moldova în varianta în care Uniunea Europeană nu va accepta noi membri, iar alte 33% optează pentru aderarea la Uniunea Europeană prin România, ceea ce ar însemna o eventuală unire cu țara de peste Prut.

În acest context, Andrei Stoiciu susține că opțiunile alese de moldoveni se datorează informării proaste a cetățenilor, cât și urmare a jocurilor politice.

Este foarte simplu, atâta timp cat nu ai nimic și nu-ți oferă nimic concret este normal ca să vrei să păstrezi ceea ce ai, în cazul dat, independența Republicii Moldova, pentru că totul li se pare nerealist moldovenilor și integrare europeană și unirea cu România. Și atunci, când oamenii nu au nicio perspectivă, niciun proiect, decât acei politicieni în care nu au încredere, este evident că ei vor să păstreze puținul pe care îl au. Dacă li se spune concret: tu știi că vei avea aceleași drepturi și pensia de trei ori mai mare în cazul unirii cu România? Atunci dispare teama și vine o informație concretă. În ultimii 30 de ani moldovenilor nu li s-a spus nimic concret. Dacă-i pui întrebarea incorect și oferi ceva ce este abstract, undeva utopic, evident că omul spune mă tem, nu vreau să schimb. Dacă vii cu întrebarea concretă și spui: vei avea salariu triplu față de cele care sunt acum, evident scorul sare la 50 la sută. Exact asta nu li s-a spus moldovenilor, nu li s-a spus nimic concret. Le-au fost spuse povești, dar nimic concret. Avem același sondaj unde 49 la sută dintre moldoveni spun că nu cunosc/nu știu să răspund dacă li se vorbește despre posibile avantaje ale unirii. 50 la sută din moldoveni nu cunosc nici un avantaj concret, nici unul din politicienii moldoveni și cei de la București nu au venit să le spună moldovenilor concret. Este absolut normal, a menționat Stoiciu.

Consultantul român susține că integrarea în Uniunea Europeană este un instrument de propagandă care a fost inventat de către fostul președinte Vladimir Voronin. În opinia sa, Andrei Stoiciu precizează că integrarea în UE este o utopie.

Există mai multe feluri de analiza un sondaj, ceea ce este important este să vedem ce li se spune moldovenilor. Moldovenilor li se spune de peste 15 ani, Voronin a început asta, că Moldova se poate integra în Uniunea Europeană. Acest lucru este un instrument de propagandă folosit de politicienii din Republica Moldova pentru a rămâne la putere. Integrarea europeană este o utopie, ceva ce se va întâmpla cândva, nu se știe cum. Moldovenii un pic au fost plictisiți de acest tip de discurs care este foarte util celor de la putere.

Stoiciu afirmă că miza politicienilor de la Chișinău nu a fost și nu este integrarea în UE, ci dorința de a rămâne în putere.

Ce se întâmplă în Republica Moldova este un blat politică în ultimii 30 de ani, un aranjament între toți liderii politici. Eu nu văd partide care se gândesc la interesul cetățenilor. Moldovenii sunt de acord cu mine. Ei spun: nu avem încredere în partidele politice. Indiferent că le spunem PL, PD, PSRM, toate partidele care au fost în ultimii 30 de ani au avut un interes, acela de a rămâne la putere și de a-și face jocul. Ei vor să fie jupâni în Republica Moldova. Personal pentru ei, unirea ar fi ceva negativ pentru că pierd influența, piețele, contrabanda, frauda bancară, ceea ce au făcut ei în ultimii 30 de ani.

Specialist în relații publice și marketing, Andrei Stoiciu admite că politicienii din Republica Moldova nu vor renunța la comportamentele pe care le-au avut în ultimii 30 de ani.

Comportamentele se vor schimba atunci când mass-media și alții că noi vor începe să informeze moldoveni corect despre ceea ce înseamnă opțiunile reale. În momentul în care li se va spune că realitatea este așa: Uniunea Europeană nu se extinde. Rusia nu ne ajută. Moldova a sărăcit în urma independenței, în urma căreia au beneficiat doar oligarhii. Atunci când li se va spune aceste lucruri, atunci vom putea avea o democrație în Moldova și atunci putem avea și discuția despre unire. De bunăvoie politicienii nu se vor schimba.

Realitatea.md amintește că marți, 11 mai, compania IMAS a prezentat opiniei publice un sondaj cu privire la preferințele moldovenilor în contextul unei eventuale uniri cu România. Astfel, 50% dintre respondenți ar vota pentru unire în cazul în care ar avea siguranța că salariile și pensiile din Republica Moldova vor deveni la fel precum cele din România, împotriva unirii s-au expus 43%, iar altele 7% nu au avut un răspuns.

Care ar fi avantajele unirii cu România este un alt aspect abordat în acest sondaj. 49% din cei intervievați văd foarte mult avantaje și unele avantaje. 38% dintre respondenți sunt de părere că în urma unirii vor avea parte de unele dezavantaje și foarte multe dezavantaje.

În lista avantajelor pe care le indică moldovenii se regăsesc salarii și pensii mai mari, dreptul de a munci în țările UE, servicii medicale de calitate, educație mai bună, justiție, dezvoltare economică, cât și acces la finanțări europene și siguranță națională.

Referitor la un termen în care s-ar putea produce unirea, 23% nu au știut ce să răspundă sau au ales să nu răspundă. La fel 35% sunt de părerea că unirea nu se va produce niciodată. 5% cred că unirea se va înfăptui peste 20 de ani și mai mult. Alte 6% susțin că unirea se va produce în 11-20 de ani.

#Integrarea in UE #RM-UE #sondaj #Unirea cu Romania

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.