Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Angajații se tem să-și ia concedii – 55% se simt vinovați chiar și când își iau zilele libere meritate

25 Mai 2025, 12:21
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
25 Mai 2025, 12:21 // Economie //  Realitatea.md

Un nou sondaj realizat de YouGov pentru brandul de ceai Halfday a scos la iveală o tendință surprinzătoare în rândul generațiilor de angajați americani: milennialii, adică persoanele născute între 1981 și 1996, sunt cei care simt cel mai des vinovăție atunci când își iau concediu plătit.

Conform datelor colectate de la 3.767 de respondenți, 58% dintre mileniali declară că nu pot lua nici măcar o zi liberă fără să simtă că greșesc. Deși vacanțele sunt menite să ofere relaxare, această generație le asociază adesea cu stres și auto-reproș.

În comparație, doar 55% dintre reprezentanții generației Z (născuți după 1996) au declarat că simt vinovăție în legătură cu luarea timpului liber. În mod interesant, baby boomerii (născuți între 1946 și 1964) par să nu împărtășească acest sentiment, mai puțin de jumătate dintre ei simțind remușcări pentru utilizarea zilelor de concediu.

Mike Lombardo, cofondator al companiei Halfday, explică acest fenomen prin contextul în care milenialii au intrat pe piața muncii: „Aceștia și-au început cariera într-o perioadă în care tehnologia a explodat, iar așteptările privind disponibilitatea permanentă au crescut enorm,” a declarat el pentru Newsweek.

Chiar și în vacanță, mulți angajați simt nevoia să rămână conectați la locul de muncă prin intermediul telefoanelor. Această stare perpetuă de alertă alimentează sentimentul de vinovăție, în loc să permită o adevărată detașare de sarcinile profesionale.

Un alt studiu realizat de agenția de comunicare Movchan arată că 54% dintre adulții americani recunosc că lucrează în timpul vacanței. Această tendință sugerează o cultură a muncii în care pauza este percepută ca un lux riscant, mai degrabă decât o necesitate.

Raportul din 2024 mai arată că 62% dintre americani nu folosesc toate zilele de concediu de care dispun anual — un procent aproape dublu față de acum patru ani.

Cu toate acestea, baby boomerii par să gestioneze cel mai bine echilibrul între viața profesională și cea personală. Aceștia își iau, în medie, cu o săptămână mai mult concediu decât milenialii și reprezentanții generației Z.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 08:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
30 Oct. 2026, 08:54 // Slider //  Realitatea.md

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. 

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.