Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a organizat prima ședință din acest an în format de dialog public-privat, dedicată măsurilor de suport pentru antreprenori în contextul situației energetice. Acest eveniment, desfășurat pe platforma Dialogului Pro-Industrie al CCI a RM, vine să răspundă celor mai actuale provocări pentru mediul de afaceri, și a avut ca scop prezentarea măsurilor de sprijin din partea statutului în contextul situației energetice.

Președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a menționat că, în urma numeroaselor solicitări din partea companiilor, Camera a inițiat, începând cu 1 ianuarie, mai multe discuții cu cabinetul prim-ministrului și a prezentat o serie de propuneri concrete pentru sprijinirea sectoarelor afectate, precum industria alimentară și de procesare, industria ușoară și industriile orientate spre export.

În cadrul ședinței Dumitru Alaiba, viceprim-ministru, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării precum și Viorel Garaz, secretar de stat în cadrul aceluiași minister, au prezentat antreprenorilor măsurile de sprijin oferite de stat în contextul situației energetice.

Astfel, peste 170 de antreprenori din toate regiunile țării, conectați online și prezenți fizic la ședință, au fost informați despre programul de compensații la energia electrică destinat agenților economici.

Acest program prevede compensarea a până la 50% din creșterea tarifului la energia electrică pentru o perioadă de 3 până la 6 luni, în funcție de resursele disponibile și necesități. Potrivit viceprim-ministrului Dumitru Alaiba, sprijinul va fi acordat pentru aproximativ 10.000 de companii, în special celor din sectoarele de producție a alimentelor, cum ar fi laptele, carnea, ouăle și pâinea. Totodată, programul va fi extins către alte industrii esențiale, precum producția de încălțăminte, îmbrăcăminte, mobilă și componente electrice.

„Acele sectoare care creează locuri de muncă și oferă oamenilor o sursă de trai aici, acasă, trebuie să fie capabile să concureze nu doar pe piața internă, ci și pe cea externă, menținându-și competitivitatea. Din acest motiv, este esențial să vă sprijinim în procesul de adaptare. În ultima perioadă, asistăm la o reconfigurare a economiei, iar noi lucrăm treptat pentru a o alinia regulilor de joc recunoscute și acceptate la nivel global. Pentru a susține antreprenorii noștri, vom lansa acest mecanism de compensare a costurilor cu energia electrică pentru următoarea perioadă de 3-6 luni”, a declarat Viceprim-ministrul Dumitru Alaiba.

De asemenea în cadrul sedintei Viorel Garaz, secretar de stat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a prezentat primul mecanism de ajutor de stat dedicat investițiilor, care include:

Schema de ajutor de stat regional pentru investiții realizate în Republica Moldova;
Schema de ajutor de stat regional pentru întreprinderile din zonele economice libere.

Prin acest program, antreprenorii vor beneficia de restituirea a până la 60% din investițiile realizate pentru extinderea și dezvoltarea afacerilor, dintre care:

25% reprezintă granturi nerambursabile;
75% reprezintă scutiri de 50% la impozitul pe venit.

Președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a încurajat antreprenorii să investească în eficiența energetică, subliniind importanța programului EUREM, organizat anual din 2011 în colaborare cu Camera de Comerț din Potsdam (Germania). Acest program de instruire standardizat în domeniul eficienței energetice face parte din rețeaua europeană pentru managerii energetici.

Pe parcursul discuțiilor, participanții au adresat întrebări relevante despre implementarea măsurilor de sprijin și au venit cu propuneri concrete pentru a reduce impactul negativ asupra producătorilor.

Această sesiune face parte din campania de informare desfășurată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în cadrul proiectului „Moldova ASSIST: Îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

#antreprenori #CCI a RM #suport

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.