Proiectul referitor lucrările de construcție a drumului de ocolire a satului Slobozia Mare din raionul Cahul, este în desfășurare. Potrivit reprezentanților Administrației de Stat a Drumurilor, proiectul prevede construcția unui sector de drum cu o lungime de peste 18 km, care va avea 2 benzi de circulație și 2 sensuri giratorii.

De asemenea, vor fi executate lucrări de construcție a terasamentelor, podețelor, trotuarelor, sistemelor de evacuare a apelor pluviale și de drenaj, instalare a 960 de indicatoare rutiere și construcție a 3 stații pentru autobuze.

În prezent, se efectuează lucrări de terasament, construcție a podețelor și montare a uzinei de asfalt, înregistrând un progres de execuție de 26%.

„Construcția drumului, care face conexiunea cu vama Giurgiulești, frontiera cu România, va moderniza infrastructura din zonă, va spori siguranța rutieră, va facilita accesul către producătorii agricoli din regiune și va spori traficul de pasageri și mărfuri”, menționează reprezentanții Administrației de Stat a Drumurilor.

De menționat că, în cadrul unei întrevederi, reprezentanții Administrației de Stat a Drumurilor au discutat cu antreprenorul Metag Inșaat Ticaret A.S. (Turcia) referitor la lucrările de construcție a drumului de ocolire a satului Slobozia Mare.

Lucrările de construcție a drumului de ocolire a satului Slobozia Mare din raionul Cahul au o valoare de peste 18 milioane de euro, acordați din împrumutul oferit Guvernului Republicii Moldova de către Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

#drumuri #reparatie #Slobozia Mare

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.