Creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi 21 septembrie, Naşterea Maicii Domnului, sărbătoare care mai este cunoscută în popor şi sub numele de Sfânta Maria Mică.
Este un eveniment celebrat atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-Catolică. Conform tradiţiilor, în ziua de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări, pentru a fi sfinţite.
Fecioara Maria s-a născut în familia drepților, Ioachim şi Ana. Părinţii ei, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un copil. Sfânta Maria era de neam ales, tatăl, Ioachim, fiind din seminţia lui David, iar mama, Ana, din neamul preoţesc al lui Aaron. Naşterea Maicii Domnului este considerată de Părinţii Bisericii drept momentul istoric în care a început mântuirea neamului omenesc din robia păcatului strămoşesc. Prin puritatea vieţii ei, dedicată în întregime lui Dumnezeu, Sfânta Fecioară s-a făcut vrednică de a fi cea din care să Se nască Fiul lui Dumnezeu.
De Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treabă în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.
În credința populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi. 21 septembrie este ziua în care unele păsări, precum rândunelele, îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gâzele şi reptilele se retrag în pământ.
Naşterea Maicii Domnului, Intrarea Maicii Domnului în biserică, Buna Vestire şi Adormirea Maicii Domnului sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu.
Potrivit datelor statistice, în R. Moldova sunt peste 120 mii de femei care poartă numele Maria și-și sărbătoresc astăzi onomastica.
Tradiţii, superstiții şi obiceiuri
De Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meșteresc și nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că femeile care își doresc un copil trebuie să se roage la Maica Domnului pentru că vor fi ascultate și Dumnezeu le va da un copil așa cum le-a dat lui Ioachim și Ana.
Sărbătoarea Sfînta Maria Mică reprezintă granița dintre vara şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrărilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp se instalează.
Nașterea Maicii Domnului este ziua în care unele păsări îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gazele şi reptilele se retrag în pămînt.
Plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă. Începe culesul viilor, al unor fructe, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă. De Sfînta Maria Mică nu este voie să aprinzi focul. Cei care mănîncă gătit la foc în aceste zile pot atrage asupra lor boli care îi pocesc.
Se aprinde candela în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii. Potrivit tradiţiei, de Nașterea Maicii Domnului se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pîine şi lumînări, pentru a fi sfinţite.
