Creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi 21 septembrie, Naşterea Maicii Domnului, sărbătoare care mai este cunoscută în popor şi sub numele de Sfânta Maria Mică.

Este un eveniment celebrat atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-Catolică. Conform tradiţiilor, în ziua de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări, pentru a fi sfinţite.

Fecioara Maria s-a născut în familia drepților, Ioachim şi Ana. Părinţii ei, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un copil. Sfânta Maria era de neam ales, tatăl, Ioachim, fiind din seminţia lui David, iar mama, Ana, din neamul preoţesc al lui Aaron. Naşterea Maicii Domnului este considerată de Părinţii Bisericii drept momentul istoric în care a început mântuirea neamului omenesc din robia păcatului strămoşesc. Prin puritatea vieţii ei, dedicată în întregime lui Dumnezeu, Sfânta Fecioară s-a făcut vrednică de a fi cea din care să Se nască Fiul lui Dumnezeu.

De Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treabă în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

În credința populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi. 21 septembrie este ziua în care unele păsări, precum rândunelele, îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gâzele şi reptilele se retrag în pământ.

Naşterea Maicii Domnului, Intrarea Maicii Domnului în biserică, Buna Vestire şi Adormirea Maicii Domnului sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu.

Potrivit datelor statistice, în R. Moldova sunt peste 120 mii de femei care poartă numele Maria și-și sărbătoresc astăzi onomastica.

Tradiţii, superstiții şi obiceiuri

De Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meșteresc și nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că femeile care își doresc un copil trebuie să se roage la Maica Domnului pentru că vor fi ascultate și Dumnezeu le va da un copil așa cum le-a dat lui Ioachim și Ana.

Sărbătoarea Sfînta Maria Mică reprezintă granița dintre vara şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrărilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp se instalează.

Nașterea Maicii Domnului este ziua în care unele păsări îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gazele şi reptilele se retrag în pămînt.

Plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă. Începe culesul viilor, al unor fructe, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă. De Sfînta Maria Mică nu este voie să aprinzi focul. Cei care mănîncă gătit la foc în aceste zile pot atrage asupra lor boli care îi pocesc.

Se aprinde candela în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii. Potrivit tradiţiei, de Nașterea Maicii Domnului se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pîine şi lumînări, pentru a fi sfinţite.

#sarbatoare #Sfanta Marie #tradiții

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice, scrie bani.md.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.