Asteroidul Bennu are șanse să lovească Pământul până în 2300? Ce a dezvăluit NASA

Asteroidul Bennu va trece foarte aproape de Terra în 2135, la o depărtare de doar jumătate dintre distanţa de la Pământ la Lună, a precizat NASA. Agenția spațială a dat publicităţii noi date potrivit cărora şansele unui impact ulterior, înainte de anul 2300, sunt infime.

Bennu, descoperit în 1999 şi având 500 de metri în diametru, este unul dintre cei doi asteroizi cunoscuţi din sistemul nostru solar care pune cele mai mari riscuri pentru Terra, potrivit Agenţiei spaţiale americane. Sonda Osiris-Rex a NASA a petrecut doi ani pe orbita lui Bennu, pe care a părăsit-o în mai 2020, transportând la bord mostre de sol colectate cu prilejul unui contact de câteva secunde cu solul asteroidului. Misiunea a permis studierea de foarte aproape a asteroidului şi îmbunătăţirea considerabilă a predicţiilor pentru viitoarea traiectorie.Până în 2300, şansele unei coliziuni cu Terra sunt de doar 0,057%, este concluzia la care au ajuns oamenii de ştiinţă.

„Altfel spus, înseamnă că există 99,94% şanse ca Bennu să nu fie pe o traiectorie de impact”, a subliniat Davide Farnocchia, cercetător în cadrul centrului NASA Near Earth Object Studies cu prilejul unei conferinţe de presă. „Nu există aşadar motive să ne îngrijorăm foarte tare”.

În septembrie 2135, Bennu va trece la o distanţă foarte mică de Terra. Acest lucru îi va oferi posibilitatea de a traversa ceea ce oamenii de ştiinţă au botezat „o gaură de cheie gravitaţională”: o zonă care va modifica într-o oarecare măsură traiectoria asteroidului, din cauza influenţei gravitaţionale a planetei noastre, punându-l astfel pe un traseu al unei coliziuni viitoare, potrivit Digi24.

Anterior misiunii Osiris-Rex, 26 de „găuri de cheie”, cu mărimi de un kilometru sau mai mult, erau posibile pe traiectoria lui Bennu în 2135.

Graţie analizelor permise de sonda Osiris-Rex, oamenii de ştiinţă au reuşit să excludă 24. Rămân ultimele două. Data cea mai probabilă a impactului ar fi 2182, potrivit specialiştilor. Dacă s-ar produce, evenimentul ar fi catastrofal. „De obicei, dimensiunea unui crater ar fi de 10 până la 20 de ori mai mare decât mărimea obiectului”, a explicat Lindley Johnson, din cadrul Planetary Defense Coordination Office al NASA. În cazul lui Bennu, un crater cu un diametru cuprins între 5 şi 10 kilometri.

„Dar zona de distrugere ar fi mult mai mare decât aceasta, de până la 100 de ori mai mare decât dimensiunile craterului”, a spus el.

Acesta a mai precizat că cercetătorii cunosc circa 79% dintre asteroizii de mărimea lui Bennu aflaţi în apropierea Terrei.

„Riscul pe care îl reprezintă Bennu este de fapt mai mic decât riscul pe care îl presupun obiecte de mărimi asemănătoare pe care nu le-am descoperit încă”, a amintit Davide Farnocchia.

#asteriod #Pamantul #cosmos

Cel mai mare și performant telescop din lume, care a început recent să trimită primele imagini cu cerul nocturn, aparține unui Observator denumit în cinstea unei moldovence. Este vorba despre Vera Rubin – cercetătoarea cu rădăcini moldovenești, care a schimbat radical felul în care înțelegem cosmosul, scrie 1TV.

Este fiica unei emigrante din Basarabia, una dintre primele femei care au ajuns într-un domeniu științific, considerat, până atunci, exclusiv masculin. Este cea care a demonstrat existența „materiei întunecate” și a studiat rotația galaxiilor, punând bazele unor teorii esențiale pentru astrofizica modernă. În semn de omagiu, în 2020, numele ei a fost dat observatorului din Chile, finanțat de guvernul american.

Acum, cu ajutorul unei camere de ultimă generație, observatorul înregistrează imagini detaliate ale Universului, deschizând noi orizonturi în explorarea cosmosului. Iar zilele acestea, telescopul a început să trimită imagini spectaculoase, de o claritate nemaiîntâlnită, care ar putea duce la descoperiri majore despre spațiul cosmic.

„Acest observator a permis un salt uriaș în capacitatea noastră de a explora cosmosul și de a pătrunde tainele adânci ale Universului. Cu atâtea date, voi putea, în sfârșit, înțelege ce stă la baza expansiunii accelereate a Universului! E ca prima misiune Apollo pentru astronomia de pe Pământ!”, a spus reprezentanta Departamentului Energiei al SUА, Kathy Turner.

În timp ce numele moldovencei noastre este legat de cel mai performant telescop din lume, în Moldova, astronomia pare să fi intrat într-un con de umbră.

„Astronomia, ca știință, aproape că a dispărut la noi. Pe vremuri aveam observatoare, dar toate s-au închis. Acum mai funcționează doar unul, la Universitatea Tehnică. Au un telescop activ și se ocupă mai ales de popularizarea științei în rândul elevilor de liceu și gimnaziu. Dar nu mai există specialiști care să lucreze propriu-zis în acest domeniu”, a spus membrul corespondent al AȘM, Ştiinţe Exacte şi Inginereşti, Veaceslav Ursachi.

În speranța că exemplele unor oameni de știință de talie mondială, cu rădăcini moldovenești, ar putea inspira noile generații să se apropie de știință și să-și propună obiective mai îndrăznețe, membrul Academiei de Științe crede că tinerilor din Moldova trebuie să li se vorbească mai des despre cercetători de talia Verei Rubin.