Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a anunțat lansarea înscrierilor pentru cea de-a XXIII-a ediție a expoziției naționale „Fabricat în Moldova 2026”, care se va desfășura între 11 și 15 februarie, la Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo” din Chișinău. Evenimentul este organizat sub patronajul Guvernului Republicii Moldova, în parteneriat cu Agenția de Investiții, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului și rețeaua internațională Enterprise Europe Network (EEN).

Ediția de anul viitor poartă sloganul „Acasă! Autentic! Consumăm Autohton!”, continuând să promoveze producătorii locali, să stimuleze competitivitatea companiilor și să întărească legătura dintre mediul de afaceri, autorități și consumatori.

Pentru prima dată, expoziția va fi integrată în platforma globală Enterprise Europe Network, ceea ce va permite organizarea de întâlniri B2B internaționale și acces la potențiali parteneri din peste 60 de țări. Scopul este facilitarea extinderii firmelor moldovenești pe piețele externe și creșterea vizibilității lor la nivel european.

„Invităm antreprenorii din toate regiunile țării să se înregistreze și să participe activ la această ediție a expoziției. „Fabricat în Moldova” este mai mult decât un spațiu expozițional – este o platformă de creștere, vizibilitate și conectare cu noi piețe.

În acest an, prin integrarea cu Enterprise Europe Network, oferim companiilor o platformă reală de extindere spre piețele internaționale”, a declarat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie, subliniind că participarea reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de promovare pentru producătorii locali.

Peste 350 de companii autohtone vor fi prezente la eveniment, distribuite în mai multe zone tematice amenajate în pavilioanele centrale și exterioare ale Moldexpo. România va participa ca țară invitată, cu obiectivul de a consolida cooperarea economică bilaterală și de a stimula noi parteneriate comerciale.

Structura expoziției prevede:

Pavilionul Central – produse agroindustriale, alimentare și băuturi, inclusiv standuri ale consiliilor raionale;
Pavilionul nr. 2 – companii din industriile textile, mobilă, producție și bunuri de larg consum;
Zona Exterioară – produse agroalimentare, vinuri artizanale, precum și companii din sectorul prelucrării lemnului și metalului.

Evenimentul se va desfășura pe o suprafață de 2800 m² în interior și 300 m² în exterior. Termenul limită de înregistrare pentru companii este 12 ianuarie 2026.

Companiile interesate sunt invitate să contacteze Camera de Comerț și Industrie pentru detalii și înscrieri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CCI a RM #Fabricat in Moldova

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china