Țări-surori, legate indestructibil, România și Moldova au o relație specială, însă Chișinăul se află în permanență sub amenințarea Rusiei. Doi cunoscuți politologi, Marius Ghincea și Ioan Stanomir, au explicat ce șanse ar fi ca cele două țări să se unească, iar astfel Moldova să devină automat membru UE și NATO și să scape de amenințările Kremlinului.
Recent, într-un interviu James L. Olson, fost un ofițer de elită în Directoratul de Operațiuni al Agenției Centrale de Informații a Statelor Unite (CIA) afirma că „cea mai de dorit opțiune pentru a salva Moldova ar fi să se unească cu România”. Astfel, spunea Olson, Moldova ar avea asigurată securitatea, pentru că ar deveni automat membru NATO. Alfel, în opinia fostului ofițer CIA, orice demers al Chișinăului de integrare în NATO ar putea atrage represaliile Rusiei, conform adevarul.ro.
România și Moldova au ratat o șansă istorică să devină un singur stat, imediat după Revoluție, când tot Estul Europei s-a eliberat de sub dominația unei Uniuni Sovietice care colapsa. Atunci, România ar fi avut chiar și sprijinul Statelor Unite ale Americii, așa cum arată actele vremii. La 28 iunie 1991, Senatul SUA a adoptat Rezoluţia 148, prin care se hotăra că Guvernul SUA trebuie să susţină demersurile Republicii Moldova în vederea reunificării cu România. Războiul izbucnit între timp în Transnistria și intervenția Rusiei au făcut ca orice astfel de demers să fie dacă nu dat uitării, cel puțin sortit eșecului.
Unirea nu e dorită cu adevărat
Marius Ghincea spune că unirea nu este dorită cu adevărat de nicio parte a Prutului. Iar ultimul sondaj în acest sens, apărut la finele anului trecut, în decembrie, confirmă faptul că doar o treime dintre moldoveni și-ar dori ca țara lor să se unească din nou cu România.
„Din punct de vedere geopolitic și strategic creează o mulțime de întrebări legate de reacția politică din Moldova, unde jumătate din populație nu vede cu ochi buni orice fel de unire, ceea ce ridică întrebări cu privire la cum s-ar putea realiza așa ceva. În primul rând, ai nevoie de un acord al elitelor politice moldovene și nu există nici măcar în rândul elitei pro-europene nu există așa ceva. În același mod în care Maia Sandu a avut de-a lungul istoriei sale politice mai multe proiecte în care a promovat o identitate moldovenească civică fără a nega caracterul cultural și lingvistic românesc. Mesajul ei și al elitei pro-europene este ceva de genul – «Cumva vorbim limba română, suntem etnici români, dar suntem de naționalitate moldoveană». În același mod în care austriecii vorbesc germană, sunt etno-cultural germani, dar sunt de naționalitate austriacă”, spune Ghincea.
În plus, conform constituției sale, Republica Moldova este stat suveran și este neutru. Pentru o schimbare, ar fi nevoie de un referendum, iar dacă în Ucraina cea mai mare parte a populației vrea o integrare euro-atlantică, lucrurile stau diferit în Republica Moldova.
„Ar nega natura suverană a Republicii Moldova”
Și mai este o problemă, arată profesorul român. Occidentul susține suveranitatea Moldovei, nu unirea, deși în trecut au existat voci care s-au declarat în sprijinul unei uniri.
„Însăși logica unionismului pe de o parte neagă natura suverană a Republicii Moldova și neagă caracterul identitar distinct al oamenilor dintre Prut și Nistru. Ori dacă Occidentul ar achiesa la o astfel de idee, ar cădea în aceeași capcană în care ar vrea rușii să cădem în cazul Ucrainei, unde rușii au același tip de discurs. Neagă caracterul suveran al Ucrainei și neagă faptul că ucrainenii sunt, de fapt, un popor distinct. Deci Occidentul nu are niciun interes în momentul de față”, punctează Ghincea.
Nici o integrare a Republicii Moldova în NATO, „pe cont propriu”, nu este luată în calcule de către aliați. De altfel, mesajele NATO au fost foarte clare chiar și atunci când ucrainenii au cerut cu insistență să fie primiți în Alianța Nord-Atlantică.
„E evident care e beneficiul pentru Moldova să adere la NATO, dar nu e foarte clar care e beneficiul pentru NATO că Moldova să adere”, adaugă profesorul român.
Șansa Chișinăului – integrarea europeană
Asta nu înseamnă că Republica Moldova este singură și abandonată de toată lumea. România, întâi de toate, va trebui să continue să sprijine această țară. Iar pe termen mediu și lung, Chișinăul poate spera la o integrare în Uniunea Europeană.
„Pe termen mediu, lung, eu cred că Moldova are o șansă de a adera la Uniunea Europeană dacă va continua pe această cale. Depinde însă totul de două condiții: de faptul ca forțele proeuropene să rămână la putere și ca războiul din Ucraina să se încheie în termeni favorabili Ucrainei. Moldova poate să adere la UE în 10-15 ani, dar puțin probabil și la NATO. Cred că în cazul Moldovei s-ar putea intra în UE fără ca să fie admisă mai întâi în NATO. Există alte două exemple: Finlanda a intrat în fără să fie în NATO, la fel și Austria”, a rezumat Marius Ghincea.
O situație complicată
La fel de sceptic este și profesorul Ioan Stanomir. El arată că, în prezent nu există condițiile necesare pentru ca cele două țări să se unească.
„În acest moment, cel puțin pe termen scurt și mediu, în următorii ani, chiar nu văd cum ar putea Moldova să se unească cu România. Ar fi nevoie de un referendum de ambele părți, iar moldovenii nu știm dacă vor asta. Nu e o discuție de actualitate”, spune Stanomir.
O predicție ar fi greu, chiar imposibil de făcut, pe termen lung, pentru că pe termen scurt și mediu lucrurile par clare. De altfel, profesorul Ioan Stanomir spune că deocamdată nu este clar care ar fi soluțiile Republicii Moldova. Evident, de dorit ar fi ca elita politică de la Chișinău să continue toate demersurile și să rămână pe calea integrării europene. În ce privește NATO, lucrurile sunt însă mai complicate, dat fiind statutul de neutralitate al țării.
„Nu cred că e momentul să facem o predicție care ar fi soluția de urmat pentru Republica Moldova. Aici e vorba despre dorința cetățenilor din Republica Moldova, pentru că ei trebuie să fie de acord cu absorbirea Moldovei în România. E greu de spus, repet”, adaugă el.
În cazul în care conducerea de la Chișinău va ajunge la concluzia că unirea cu România ar fi soluția cea mai bună, un referendum ar decide cel mai probabil dacă acest lucru este fezabil.
„Ar trebui probabil mai întâi un proiect serios, urmat de un referendum în Republica Moldova și chiar în România. Dar așa cum stau lucrurile, nu văd cum am putea discuta despre unire acum”, a încheiat Stanomir.
