Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

22 august 2026

Aviz negativ de la CCM pentru PAS! Nu li se va permite modificarea Constituției pentru confiscarea averii nejustificată

15 Mart. 2022, 11:24
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
15 Mart. 2022, 11:24 // Politica //  Realitatea.md

Curtea Constituțională (CCM) a dat aviz negativ și a respins sesizarea unui grup de deputați ai PAS, 56 la număr, prin care au cerut interpretarea articolului din Constituție privind pentru a obține dreptul de a-l modifica, astfel încât să fie posibil confiscarea civilă și penale extinse a averii funcționarilor și demnitarilor.

Potrivit deciziei CCM, sesizarea depusă de deputații PAS corespunde prevederile articolului 141 alin. (1) lit. b) din Constituție, a limitelor temporale de revizuire stabilite, însă „nu corespunde limitelor materiale de revizuire stabilite de articolul 142 alin. (2) din Constituție şi nu poate fi înaintat Parlamentului spre examinare”.

Curtea a notat că, o astfel de solicitare vine în contradicție cu jurisprudența referitoare la articolul 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit acestei jurisprudențe, instituția confiscării poate opera în mod separat de o cauză penală sau contravențională și în contextul unor proceduri civile și că în astfel de cazuri nu este incident principiul prezumției nevinovăției.

Totodată, Înalta Curte a făcut trimitere și la alte două hotărâri ale sale din 2011 și, respectiv, 2015 cu privire la modul de confiscare a averii obținută ilicit de către demnitarii și funcționarii de stat. De asemenea, Curtea a notat că în cele două hotărâri posibilitatea confiscării a fost făcută dependentă de existența unei cauze penale sau contravenționale.

„Având în vedere considerentele hotărârii de revizuire din 10 martie a anului curent și jurisprudența relevantă a Curții Europene referitoare la dreptul de proprietate, Curtea a observat că textul actual al articolului 46 alin. (3) din Constituție nu stabilește niciun impediment pentru realizarea obiectivului declarat de autorii proiectului de lege constituțională. Totodată, Curtea a observat că textul de modificare propus în inițiativa de revizuire a Constituției va elimina orice posibilitate de repartizare a probei în cazul persoanelor care exercită funcții publice, în contextul unor cauze privind confiscarea averii nejustificate. Această formulare contravine condiției impuse, în prezent, de articolul 46 alin. (3) din Constituție, potrivit căreia cel care face o afirmație, adică autoritățile statului, trebuie să o dovedească, cu un standard de probare mai ridicat sau mai redus. Formularea în discuție elimină necesitatea vreunui standard de probă din cele pe care le admite, în prezent, articolul 46 alin. (3) din Constituție, indiferent dacă se desfășoară proceduri penale sau proceduri non-penale”, se arată în hotărârea CCM.

În final, judecătorii CCM au reiterat că textul actual al articolului 46 alin. (3) din Constituție nu reprezintă un impediment pentru aplicarea unor standarde de probă diferite, în funcție de tipul procedurilor (penale sau non-penale), pentru implementarea obiectivului urmărit de autorii proiectului de modificare a Constituției.

Amintim că, cei 56 de deputați din PAS au depus sesizarea la Curtea Constituțională la data de 11 noiembrie 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Realitatea Live

22 Aug. 2026, 16:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
22 Aug. 2026, 16:09 // Slider //  Realitatea.md

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.