Clienții unor bănci din Moldova riscau să suporte pierderi de până la 2.500 de lei pentru tranzacții neautorizate cu carduri furate sau pierdute, deși legea stabilește un plafon maxim de 500 de lei. Aceasta este una dintre neregulile depistate de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) în urma controalelor efectuate la toate cele 10 bănci din țară și la opt prestatori nebancari de servicii de plată.

Verificările s-au desfășurat în perioada decembrie 2025 – iunie 2026 și s-au concentrat pe contractele de credit pentru consum, precum și contractele aferente serviciilor de plată oferite clienților.

Potrivit CNPF, unele instituții financiare percepeau comisioane cuprinse între 1 și 35 de euro pentru investigarea reclamațiilor, inclusiv în cazul tranzacțiilor neautorizate. Autoritatea precizează însă că investigarea unor astfel de operațiuni reprezintă o obligație legală a prestatorului de servicii de plată.

Controlul a scos la iveală și erori în calcularea dobânzilor la creditele ipotecare. Unele instituții au aplicat formule greșite de calcul, iar CNPF a dispus recalcularea sumelor și restituirea dobânzilor percepute neconform în cazul a 645 de contracte de credit.

De asemenea, la o bancă a fost identificată o practică comercială incorectă privind calcularea Dobânzii Anuale Efective (DAE). Potrivit autorității, aceasta era calculată pe baza unei rate promoționale pentru întreaga durată a contractului, ceea ce crea impresia că împrumutul este mai ieftin decât în realitate.

Inspectorii au constatat și cazuri în care clienților li se impuneau termene mult mai scurte decât cele prevăzute de lege pentru contestarea tranzacțiilor neautorizate. În unele contracte, termenul varia între trei zile și două luni, deși consumatorii au dreptul legal să raporteze astfel de operațiuni în termen de până la 13 luni de la debitarea contului.

Printre alte nereguli depistate se numără taxarea anticipată pentru închiderea unor pachete de servicii, blocarea unilaterală a cardurilor și aplicațiilor bancare fără motive prevăzute de lege și afișarea unor comisioane fără indicarea clară a unității de calcul.

CNPF menționează că majoritatea entităților verificate au manifestat deschidere pentru remedierea problemelor constatate și au informat deja despre modificarea contractelor și eliminarea deficiențelor. Totodată, instituțiile vor trebui să revizuiască situațiile în care au fost aplicate clauze neconforme și să ramburseze sumele consumatorilor care au fost prejudiciați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#banci #CNPF #nereguli

Belgia este țara europeană în care proprietarii de locuințe plătesc unele dintre cele mai mari taxe, în timp ce Cipru și Malta se numără printre cele mai avantajoase state din acest punct de vedere. Diferențele sunt semnificative și se regăsesc la aproape fiecare etapă – de la cumpărarea unei locuințe până la închirierea sau vânzarea ei, relatează Euronews.

Potrivit unei analize bazate pe datele Global Property Guide, proprietarii din Europa pot fi obligați să achite până la patru tipuri de taxe: taxa la cumpărare, impozitul anual pe proprietate, taxa pe veniturile din chirii și impozitul pe câștigul obținut la vânzarea locuinței.

Belgia apare constant în fruntea clasamentelor privind nivelul taxării. La achiziția unei locuințe, cumpărătorii pot plăti o taxă de până la 12,5% din valoarea proprietății, una dintre cele mai ridicate din Europa. În schimb, în Estonia și Cehia nu există o astfel de taxă, iar în Lituania costul este de aproximativ 0,4% din prețul locuinței.

Diferențe există și în cazul impozitării veniturilor din chirii. Pentru o chirie lunară de 1.500 de euro, Danemarca reține peste 42% din venit, urmată de Țările de Jos și Finlanda. La polul opus se află Cipru, unde taxa pornește de la 0%, și Luxemburg, unde aceasta este de doar 2,94%.

În cazul proprietăților care generează venituri mari din chirii, Belgia revine pe primul loc, cu un nivel de taxare de peste 47%, înaintea Danemarcei, Germaniei și Greciei.

Și impozitul anual pe proprietate diferă considerabil de la un stat la altul. Deși în unele localități din Spania cota poate ajunge până la 4,8%, aceasta se aplică valorii cadastrale, care este, de regulă, mult mai mică decât valoarea de piață. În Marea Britanie, proprietarii unei locuințe evaluate la aproximativ 300.000 de euro plătesc, în mod obișnuit, între 2.000 și 3.200 de euro anual. În schimb, Cipru și Malta nu percep deloc un impozit anual pe proprietate.

Diferențe majore apar și la vânzarea unei locuințe. Danemarca taxează câștigurile de capital cu până la 52%, în timp ce Germania scutește complet de acest impozit proprietățile deținute mai mult de zece ani. În Malta nu se taxează profitul obținut din vânzare, ci se aplică o taxă fixă asupra prețului tranzacției.