Conform datelor Biroului Național de Statistică, în trimestrul II 2023, forța de muncă a Republicii Moldova, reprezentată de populația activă de 15 ani și peste, a crescut la 935,1 mii de persoane, înregistrând o creștere de 3,9% față de aceeași perioadă a anului precedent (trimestrul II 2022). De asemenea, populația ocupată de 15 ani și peste a ajuns la 899,6 mii de persoane, înregistrând o creștere de 2,4% în comparație cu trimestrul II 2022.

Cu toate acestea, una dintre cele mai notabile schimbări a fost înregistrată în ceea ce privește rata șomajului. Rata șomajului la nivel național a atins valoarea de 3,8%, în creștere semnificativă față de nivelul trimestrului II 2022, care era de 2,4%. Aceasta indică o creștere a numărului de persoane care nu au locuri de muncă în această perioadă, scrie Bani.md.

Datele arată că femeile au reprezentat 50,1% din forța de muncă, în timp ce bărbații au alcătuit 49,9%. De asemenea, populația activă din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban, cu o pondere de 54,5% în mediul rural și 45,5% în mediul urban.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a crescut la 45,4%, în creștere față de nivelul trimestrului II 2022, care era de 42,3%. Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani a ajuns la 58,8%, comparativ cu 54,5% în trimestrul II 2022.

În ceea ce privește ocuparea, ponderea femeilor în populația ocupată a fost mai mare, reprezentând 50,3%, în timp ce bărbații au constituit 49,7%. Populația ocupată din mediul rural a depășit cea din mediul urban, cu 55,1% în mediul rural și 44,9% în mediul urban.

Raportul indică că 22,2% dintre persoanele ocupate au lucrat în sectorul agricol, în timp ce 77,8% au fost implicați în activități non-agricole. Cei mai mulți angajați au fost în sectorul serviciilor, cu 55,3% din totalul persoanelor ocupate.

Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 8,0% față de 6,2% în trimestrul II 2022. În sectorul informal au lucrat 17,2% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 24,4% (din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 12,1%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (68,6% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 27,7%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNS #locuri de munca #Moldova #somaj #statistica

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.