Unul dintre cele mai vechi dileme ale umanității – poate fi fericirea cumpărată cu bani? – pare să fi primit un răspuns științific. Un studiu publicat în International Journal of Happiness and Development confirmă că un venit mai mare este asociat cu o satisfacție sporită față de viață.

Cercetătorii Ling Zhang de la China Agricultural University și Sajal Lahiri de la Southern Illinois University Carbondale au analizat date din Panel Study of Income Dynamics, un set de date extins care urmărește evoluția financiară și personală a indivizilor pe termen lung. Astfel, studiul a reușit să izoleze influențele constante, precum trăsăturile de personalitate sau mediul familial.

Rezultatele au arătat că persoanele cu venituri mai mari au un nivel de satisfacție mai ridicat, iar cei care își sporesc veniturile în timp devin, de asemenea, mai fericiți. Acest lucru contrazice parțial Paradoxul Easterlin, care susținea că, deși oamenii mai bogați sunt mai fericiți la un moment dat, creșterea averii nu duce automat la o fericire mai mare pe termen lung.

Desigur, există excepții. Nu toți cei săraci sunt nefericiți, așa cum nu toți bogații se bucură de viață. Există oameni cu venituri modeste care trăiesc fericiți, la fel cum există miliardari copleșiți de griji.

Pentru a măsura fericirea, cercetătorii au folosit scale de bunăstare subiectivă (SWB), unde participanții și-au evaluat satisfacția de viață de la 1 la 10. Studiul a constatat că efectul banilor asupra fericirii a devenit mai pronunțat în ultimii ani. Mai mult, cei care și-au pierdut din venituri, fie din cauza progresului tehnologic, fie din cauza globalizării, au raportat un nivel mai scăzut de satisfacție.

Aceste descoperiri sugerează că scăderea veniturilor, în special în rândul celor cu resurse limitate, afectează negativ bunăstarea. De aceea, autorii subliniază importanța măsurilor care reduc inegalitatea economică și sprijină creșterea veniturilor.

Deși relația dintre bani și fericire este complexă, acest studiu întărește ideea că stabilitatea financiară joacă un rol crucial în satisfacția de viață. Într-o lume unde decalajele economice sunt tot mai evidente, politici care promovează echitatea și oportunitățile de dezvoltare pot contribui la o societate mai fericită.

Așadar, dacă până acum întrebarea „Banii aduc fericirea?” nu avea un răspuns clar, știința pare să încline balanța spre un „da” categoric.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #studiu

Un bărbat de 50 de ani din Chișinău a murit din cauza gripei de tip A(H1N1). Acesta avea și alte boli și nu era vaccinat împotriva gripei sezoniere. Cazul a fost înregistrat în perioada 19–25 octombrie, când autoritățile au raportat și o creștere a infecțiilor respiratorii acute, transmite Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

În aceeași perioadă, în Republica Moldova au fost înregistrate 2.057 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), cu 9,6% mai multe față de săptămâna precedentă. Majoritatea persoanelor afectate sunt copii. Potrivit ANSP, morbiditatea s-a menținut la un nivel de intensitate joasă.

Totodată, au fost raportate patru cazuri de COVID-19, cu trei mai multe comparativ cu săptămâna precedentă.

În laboratoarele ANSP au fost investigate 33 de probe pentru depistarea virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2. Dintre acestea, una a fost pozitivă la SARS-CoV-2, iar șase au confirmat prezența virusurilor non-gripale.

De la începutul sezonului gripal 2026–2027, în Republica Moldova au fost înregistrate trei cazuri de gripă, dintre care unul s-a soldat cu deces.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit ANSP, în scopul profilaxiei specifice a gripei sezoniere pentru contingentele profesionale și grupurile cu risc sporit de îmbolnăvire și dezvoltare a complicațiilor post-gripale, pentru sezonul gripal 2026/2027 a fost achiziționat un lot de 240 de mii de doze de vaccin antigripal INFLUVAC trivalent, în seringă preumplută, din care au fost utilizate peste 77 mii de doze. Componența vaccinului respectă în totalitate recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru sezonul gripal 2026/2027 în emisfera nordică.

Vaccinarea este recomandată începând cu vârsta de 6 luni, în special persoanelor cu risc sporit de îmbolnăvire și de dezvoltare a complicațiilor, precum copiii și adulții cu boli cronice, femeile gravide, persoanele vârstnice și cele instituționalizate.

De asemenea, imunizarea antigripală este recomandată contingentelor profesionale cu risc sporit de îmbolnăvire, precum lucrătorii din instituțiile medico-sanitare publice, studenții și rezidenții Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, studenții colegiilor de medicină, personalul din instituțiile de asistență socială și alte categorii profesionale cu risc sporit.

Seroprotecția se obține, în general, în intervalul de 2-3 săptămâni de la vaccinare, iar durata imunității postvaccinale variază între 6 și 12 luni. Vaccinarea este recomandată anual, deoarece virusurile gripale se modifică, iar compoziția vaccinului este actualizată conform recomandărilor OMS.

Pe lângă vaccinare, este esențial ca populația să respecte măsurile de igienă personală, precum spălarea mâinilor cu apă și săpun, utilizarea batistelor în timpul strănutului sau tusei și menținerea unui mod de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, odihnă adecvată și mișcare regulată. Aceste măsuri contribuie la prevenirea îmbolnăvirilor prin infecții respiratorii.

#ANSP #deces #gripa #Moldova #vaccinare