Guvernul canadian a anunţat luni, 22 ianuarie curent, introducerea imediată a unui plafon pe o perioadă de doi ani pentru permisele acordate studenţilor internaţionali şi încetarea acordării de permise de muncă pentru unii absolvenţi, în încercarea de a aduce sub control numărul record de nou-veniţi, considerat ca agravând criza locuinţelor.

Guvernul se aşteaptă ca plafonul să rezulte în aproximativ 360.000 de permise de studiu ce vor fi aprobate în 2024, o scădere cu 35% faţă de 2023, a indicat Ministerul Imigraţiei într-un comunicat.

Ministrul imigraţiei, Marc Miller, a declarat că guvernul federal va lucra împreună cu provinciile, care supervizează sistemul de învăţământ, pentru impunerea plafonului.

El a spus că scopul principal al acestei măsuri este să-i protejeze pe studenţii care frecventează colegii, ce sunt adesea parteneriate privat-public şi oferă servicii inadecvate la preţuri mari, dar şi să reducă presiunea pe locuinţe şi servicii.

„Unele instituţii private au profitat de studenţii internaţionali, funcţionând cu campusuri cu resurse insuficiente, fără sprijin pentru studenţi şi încasând taxe de şcolarizare ridicate, în tot acest timp crescând semnificativ numărul de studenţi internaţionali”, le-a declarat Miller reporterilor.

„Această creştere a pus de asemenea presiune pe locuinţe, asistenţa medicale şi alte servicii”, a spus el, adăugând că reducerea numărului de studenţi va ajuta la scăderea preţurilor la chirii.

Creşterea rapidă a populaţiei, alimentată de imigraţie, a pus presiune pe servicii, precum sănătate şi educaţie, şi a contribuit la majorarea costurilor de locuire. Aceste probleme au afectat sprijinul pentru premierul Justin Trudeau, pe care sondajele îl arată ca perdant în alegeri dacă acestea ar avea loc acum.

În trimestrul al treilea al anului trecut, populaţia a crescut în cel mai accelerat ritm din ultimele peste şase decenii, numărul rezidenţilor nepermanenţi – în majoritate studenţi – crescând cu 312.758, cel mai ridicat număr de peste cinci decenii.

Alianţa Canadiană a Asociaţiilor Studenţeşti (CASA) a criticat decizia guvernului.

„Cea mai mare problemă este aceea că a fost anunţată o plafonare care este o reacţie la criza locuinţelor”, a spus unul din directorii CASA, Mateusz Salmassi, subliniind că, în realitate, sunt necesare mai mult sprijin şi mai multe locuri de cazare pentru studenţii internaţionali.

În schimb, Universitatea din Toronto a salutat anunţul guvernului şi a declarat că va colabora cu toate nivelurile de guvernare pentru alocarea permiselor de studii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Canada #Studenti

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.