Germania este pregătită să ia în calcul blocarea conductei Nord Stream 2 în cazul în care Rusia atacă Ucraina, a declarat marți cancelarul Olaf Scholz, ca răspuns la presiunile interne și internaționale tot mai mari pe fondul consolidării armatei ruse la granițele Ucrainei.

„Este clar că (n.red. Rusia) va plăti un preț mare și orice variantă va fi discutată în cazul în care va exista o intervenție militară în Ucraina”, a declarat Scholz reporterilor, răspunzând la o întrebare despre Nord Stream 2 după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters.

Stoltenberg a declarat că a invitat aliații NATO și Rusia la o nouă serie de întâlniri pentru a discuta modalități de îmbunătățire a situației de securitate, după ce o primă rundă de discuții a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, fără a se ajunge la un acord.

Nord Stream 2, gazoductul care va transporta gaze din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică, a creat deja neînțelegeri între Germania și SUA și a semănat discordie în Europa. Acum, pe măsură ce se înmulțesc temerile occidentale că Rusia condusă de Vladimir Putin va ataca Ucraina, gazoductul a devenit un element al disputei în interiorul proaspetei coaliții de guvernare de la Berlin.

Social-democrații germani, care au favorizat în mod special înțelegerea cu Moscova, au o poziție mai ambiguă, insistând asupra importanței gazului rusesc pentru industria germană. De altfel, cancelarul Olaf Scholz a refuzat să susțină public sancțiuni împotriva proiectului.

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock (partidul Verzilor), care se află zilele acestea în prima ei deplasare oficială externă ca șefă a diplomației de la Berlin la Kiev și Moscova, a indicat că Nord Stream 2, care este complet finalizat, dar mai așteaptă aprobarea oficială, nu poate fi dat în folosință dacă Rusia va desfășura o incursiune armată în Ucraina.

#Germania #Nord Sream 2 #Olaf Scholz #Rusia

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.