Reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale vin cu noi detalii în cazul capturii de peste 1,6 milioane de euro depistată la vama Leușeni. Responsabilii susțin că banii au fost confiscați în totalitate la bugetul de stat.

„La insistențele procurorilor, la 12.10.2021, Curtea de Apel Chișinău a dispus confiscarea sumei de 10 000 euro, astfel fiind supusă confiscării întreaga sumă ce constituie obiect al contrabandei de la vama Leușeni, în valoare totală de 1 620 685 euro. Concomitent, prin aceiași decizie a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus confiscarea în folosul statului a contravalorii mijlocului de transport, în sumă de 591 309 lei, utilizat la comiterea contrabandei de la vama Leușeni. Menționăm că, anterior prin sentința Judecătoriei Hîncești sediul Central din 15.04.2021, a fost confiscată suma de 1 610 685 euro, care constituie obiect al infracțiunii de contrabandă, iar suma de 10 000 euro și autocamionul cu ajutorul căruia s-a încercat traversarea frontierei de stat a valutei străine prin vama Leușeni, au fost restituite inculpatului”, anunță PG.

De asemenea, procurorii mai anunță că:

„În privința șoferului autocamionului care a încercat să treacă ilegal mijloacele financiare în valută străină, pedeapsa aplicată a rămas aceiași, fiind condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 2 ani, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.27, art.248 alin.(5) lit.b) din Codul penal (Tentativă la contrabandă), în redacția legii penale până la modificările operate în norma incriminată. Decizia integrală va fi pronunțată la data de 30.11.2021. Decizia este definitivă și executorie, însă poate fi atacată cu recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție”, se mai arată în comunicat.

Amintim că Serviciul Vamal a depistat la 18 aprilie 2020, la intrarea în punctul vamal Leușeni, într-un TIR de marca Mercedes, pachete pline cu valută nedeclarată. Conform procedurilor, TIR-ul, care venea din România și intenționa să intre în R. Moldova, a fost supus verificărilor, iar în timpul controlului de rigoare, vameșii au depistat în cabina șoferului mai multe pachete și cutii cu bancnote de 20 și 50 de euro, nedeclarați. În total, vameșii au depistat peste 1,5 milioane de euro ascunși în tir.

Pe lângă cei 1,5 milioane de euro depistați la vama de la Leușeni, după o nouă cercetare a tirului, PCCOCS a anunțat că au mai fost găsite câteva zeci de mii de euro. La aproape o lună după ce Serviciul Vamal a depistat peste 1,5 milioane de euro ascunși într-un tir, un tânăr moldovean, Adrian Dulgher, plecat de mai mult timp în Marea Britanie, a apărut în spațiul public și s-a declarat proprietar al banilor.

Omul de afaceri a spus că din cauza COVID-19 nu a putut să ajungă în R. Moldova la timp pentru a declara banii, însă nu a oferit o explicație a deciziei de a împacheta și ascunde cei peste 1,5 milioane de euro într-un tir.

Portalul deschide.md a scris cu referire la surse apropiate anchetei că banii ar fi provenit din contrabanda cu țigări, iar beneficiarul lor este unul dintre frații Tătăroi (Mardari), despre care presa a scris anterior că este un apropiat al fostului deputat democrat, Constantin Țuțu. Vladimir Mardar, cunoscut în lumea interlopă ca „Vova” sau „Tataroi” (inițial numele său de familie era „Tataroi” însă, din cauza problemelor cu legea, și-a schimbat numele de familie în „Mardar”).

#bani #camion #Vama Leuseni

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.