Curs valutar
  • EUR
    21.4503
    -0.09%
  • USD
    17.7049
    -0.0401%
  • RUB
    0.2462
    0.4468%
  • RON
    4.3559
    -0.1928%
  • UAH
    0.6576
    0.2281%

Cât câștigă cei mai puternici oameni ai planetei

18 Mai 2021, 14:55
 // Categoria: În Lume // Autor:  Valentina Buză
18 Mai 2021, 14:55 // În Lume //  Valentina Buză

Joe şi Jill Biden au câştigat cu puţin peste 600 000 de dolari în 2020, conform declaraţiei fiscale pe care au făcut-o publică luni, reluând o tradiţie întreruptă de Donald Trump.

De la Richard Nixon, în urmă cu o jumătate de secol, preşedinţii americani au publicat aceste documente fiscale care detaliază sursele de venit şi impozitele plătite, dar Donald Trump a refuzat să respecte acest exerciţiu de transparenţă în timpul mandatului său.

În 2020, Joe Biden şi soţia sa, Jill, profesoară la o universitate publică, au declarat un venit brut de 607 336 de dolari. Au plătit 157 414 de dolari impozite federale, o rată de impozitare de 25,9%. Au plătit, de asemenea, 28 794 de dolari în impozite statului Delaware, unde sunt domiciliaţi.

Vicepreşedinta Kamala Harris şi soţul ei, Doug Emhoff, avocat, au raportat venituri mai substanţiale: 1 695 225 de dolari brut, pentru care au plătit 621 893 de dolari impozite federale, sau 36,7%.

De asemenea, au plătit 125 004 de dolari în impozite statului California, iar Doug Emhoff a plătit singur 56 997 de dolari în taxe capitalei federale Washington.

Doug Emhoff, avocat proeminent în lumea divertismentului, şi-a luat concediu fără plată de la firma sa de avocatură atunci când Kamala Harris a fost aleasă de Joe Biden candidată la vicepreşedinţie.

Cele două familii din executivul american şi-ar vedea impozitele majorate dacă Joe Biden va reuşi să treacă prin Congres uriaşul său plan de cheltuieli pentru sprijinirea familiei şi educaţiei, care urmează să fie finanţat de creşterea impozitelor pentru americanii cei mai bogaţi.

Realitatea Live

15 Iun. 2021, 21:19
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Cristina Vlah
15 Iun. 2021, 21:19 // Actualitate //  Cristina Vlah

Cazul „deschiderii secțiilor de votare peste hotarele țării” se va examina din nou la Curtea de Apel. Asta după ce Curtea Constituțională a respins marți, 15 iunie, sesizările depuse de mai multe partide, informează Realitatea.md.

Înalta Curtea menționează că a constatat că sesizările în cauză nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond, acestea fiind declarate inadmisibile.

Excepțiile nu au vizat probleme de substanță referitoare la numărul efectiv de secții de votare. Ele au vizat exclusiv probleme procedurale, și anume neconstituționalitatea:

  1. Textului „fără respectarea procedurii prealabile” din articolul 72 alin. (3) din Codul electoral;
  2. Cuvântului „Contestațiile” și a textului „se examinează în conformitate cu prevederile […] Codului administrativ” din articolul 73 alin. (7) din Codul electoral;
  3. Textului „Instanța de judecată adoptă şi pronunță hotărârea în conformitate cu prevederile […] Codului administrativ” din articolul 74 alin. (1) din Codul electoral.

Pentru a declanșa controlul de constituționalitate, Curtea a trebuit să confirme aplicabilitatea prevederilor legale contestate în cauzele examinate în fața instanțelor de drept comun care au trimis sesizările.

Condiția „aplicabilității prevederilor legale contestate în cauza examinată în fața instanței de drept comun” presupune aplicabilitatea unor prevederi care îl prejudiciază pe autorul excepției de neconstituționalitate. Totuși, în cele două sesizări, Curtea nu a reținut prejudicierea autorului prin prevederile contestate. În mod logic, declararea neconstituționalității acestor prevederi ar fi făcut inutile acțiunile în justiție ale autorului sesizărilor.

„Cu referire la o pretinsă obligativitate a procedurii prealabile la contestarea hotărârilor Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea unor secții de votare, Curtea a reținut următoarele. Articolul 162 din Codul administrativ stabilește că procedura prealabilă urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative individuale. Cererea prealabilă poate fi formulată în vederea: a) anulării în tot sau în parte a unui act administrativ individual ilegal sau nul; b) emiterii unui act administrativ individual. Astfel, Curtea a constatat că procedura prealabilă este obligatorie doar în cazul actelor administrative cu caracter individual”, se menționează în decizia Curții Constituționale.

Curtea a notat că hotărârile Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea unor secții de votare nu sunt acte administrative cu caracter individual, ci sunt acte administrative cu caracter normativ. Ele sunt adoptate pentru punerea în aplicare a prevederilor pertinente din Codul electoral, vizează un număr nedeterminat de subiecte și au un caracter general. Prin urmare, în cazul contestării unor astfel de hotărâri în instanța de judecată nu este necesară parcurgerea procedurii prealabile.

Astfel, cazul urmează să fie din reluat la Curtea de Apel. Aceasta a amânat examinarea cauzei până la pronunțarea Curții Constituționale. Asta după ce ședința de judecată în acest sens a fost amânată de mai multe ori.

 
Bruxelles: Piața Mare, iluminată în culorile NATO, înainte de summit
Bruxelles: Piața Mare, iluminată în culorile NATO, înainte de summit
Ziua mondială a donatorului de sânge: Împreună suntem eroi!
Ziua mondială a donatorului de sânge: Împreună suntem eroi!
Ooops… Un parașutist a aterizat pe un teren de fotbal, în Polonia
Ooops… Un parașutist a aterizat pe un teren de fotbal, în Polonia
Ultimele aplauze pentru interpretul Iurie Sadovnic
Ultimele aplauze pentru interpretul Iurie Sadovnic
Exerciții demonstrative de luptă corp la corp, la Armata Națională
Exerciții demonstrative de luptă corp la corp, la Armata Națională
Patru turnuri de răcire din Marea Britanie, puse la pământ
Patru turnuri de răcire din Marea Britanie, puse la pământ
Veneția: proteste față de revenirea vaselor de croazieră în lagună
Veneția: proteste față de revenirea vaselor de croazieră în lagună
Protestul Die-in/Умирание, la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Protestul Die-in/Умирание, la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Concurs de desene, lansat de Ministerul Justiției
Concurs de desene, lansat de Ministerul Justiției