Joe şi Jill Biden au câştigat cu puţin peste 600 000 de dolari în 2020, conform declaraţiei fiscale pe care au făcut-o publică luni, reluând o tradiţie întreruptă de Donald Trump.

De la Richard Nixon, în urmă cu o jumătate de secol, preşedinţii americani au publicat aceste documente fiscale care detaliază sursele de venit şi impozitele plătite, dar Donald Trump a refuzat să respecte acest exerciţiu de transparenţă în timpul mandatului său.

În 2020, Joe Biden şi soţia sa, Jill, profesoară la o universitate publică, au declarat un venit brut de 607 336 de dolari. Au plătit 157 414 de dolari impozite federale, o rată de impozitare de 25,9%. Au plătit, de asemenea, 28 794 de dolari în impozite statului Delaware, unde sunt domiciliaţi.

Vicepreşedinta Kamala Harris şi soţul ei, Doug Emhoff, avocat, au raportat venituri mai substanţiale: 1 695 225 de dolari brut, pentru care au plătit 621 893 de dolari impozite federale, sau 36,7%.

De asemenea, au plătit 125 004 de dolari în impozite statului California, iar Doug Emhoff a plătit singur 56 997 de dolari în taxe capitalei federale Washington.

Doug Emhoff, avocat proeminent în lumea divertismentului, şi-a luat concediu fără plată de la firma sa de avocatură atunci când Kamala Harris a fost aleasă de Joe Biden candidată la vicepreşedinţie.

Cele două familii din executivul american şi-ar vedea impozitele majorate dacă Joe Biden va reuşi să treacă prin Congres uriaşul său plan de cheltuieli pentru sprijinirea familiei şi educaţiei, care urmează să fie finanţat de creşterea impozitelor pentru americanii cei mai bogaţi.

#cei mai puternici oameni #Jill Biden #Joe Biden

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.