Curs valutar
  • EUR
    20.0308
    -0.4109%
  • USD
    17.7146
    -0.127%
  • RUB
    0.2408
    0.1661%
  • RON
    4.0470
    -0.4225%
  • UAH
    0.6489
    -0.3236%

Cauza inundațiilor din Europa? Activitatea umană a mărit de sute de ori probabilitatea unor fenomene meteo extreme

18 Iul. 2021, 10:43
 // Categoria: În Lume // Autor:  Tatiana Rusnac
18 Iul. 2021, 10:43 // În Lume //  Tatiana Rusnac

Specialiștii climatologi cred că schimbările climatice vor face ca vremea să devină și mai extremă, iar oamenii înrăutățesc situația. The Guardian a publicat un material în care încearcă să răspundă câtorva întrebări legate de fenomenele meteo din ce în ce mai extreme și schimbările climatice, transmite Digi24.ro.

În unele cazuri, activitatea umană a crescut de sute de ori probabilitatea producerii unor fenomene extreme, cum ar fi cupola de căldură din Canada, au calculat oamenii de știință. Ei se tem că panta pe care se află omenirea este mai abruptă decât se credea până acum.

The Guardian răspunde la o serie de întrebări care încearcă să găsească o legătură între fenomenele meteo extreme și schimbările climatice.

Au legătură inundațiile din Europa cu criza climatică?

Aproape sigur, da. Oamenii de știință au prezis de mult timp că schimbările climatice vor aduce mai multe fenomene meteo extreme – valuri de căldură, secetă, inundații. Emisiile de gaze provenite din activitatea umană, incendiile de pădure și alte activități încălzesc planeta. Pe măsură ce atmosfera devine mai caldă, reține mai multă umezeală, ceea ce produce mai multe ploi. Toate zonele care se confruntă acum cu inundații – Germania, Belgia, Olanda, Londra, Edinburgh, Tokyo etc. – ar fi avut ploi de vară puternice chiar și fără criza climatică, dar e puțin probabil ca inundațiile să fi avut o asemenea intensitate.

Dar mereu au fost inundații și valuri de căldură. Ce dovezi există că activitatea umană le agravează?

În primul rând, recordurile sunt depășite din ce în ce mai des. Cei mai călduroși șapte ani în istoria înregistrărilor meteo au fost începând din 2014 încoace. În al doilea rând, oamenii de știință au la dispoziție acum analize statistice și modele computerizate pentru a calcula cât de probabil este să se petreacă anumite fenomene meteo ca urmare a presiunii pe care o exercită omul asupra sistemului climatic.

De exemplu, emisiile de gaze provocate de om au crescut de cel puțin 150 de ori probabilitatea producerii cupolei de căldură care a acoperit Canada și America de Nord luna trecută și de peste 600 de ori probabilitatea producerii valului de căldură prelungit care a lovit Siberit anul trecut, potrivit Guardian.

Richard Betts, șeful echipei de cercetare a impactului climatic de la Met Office Hadley Centre, afirmă că astfel de calcule înlătură ipoteza că „fenomenele meteo extreme se produc oricum, nu trebuie să ne facem griji”. Încă nu s-a făcut un calcul pentru inundașiile recente din Europa deoarece analiza datelor durează câteva zile.

Unele rapoarte sugerează că inundațiile au legătură cu o perturbare a curenților jet stream. E adevărat?

Aceasta este o mare necunoscută. Specialiștii climatologi studiază acest aspect ca una din posibilele explicații pentru recordurile meteo recente, de neimaginat altă dată. Ploaia de 24 de ore înregistrată miercuri la stația meteo Stammheim din Cologne (Germania) a fost de 155 mm, mult peste maximul zilnic precedent, de 95 mm. În urmă cu două săptămâni, temperaturile record înregistrate la Lytton (Canada) au depășit precedentul maximum cu o diferență uriașă de 5 grade Celsius.

Aceste cifre sunt dincolo de cel mai rău scenariu. O teorie ar fi că topirea gheții arctice a făcut curentul jet stream mai neregulat. Nu există încă un consens științific asupra acestui aspect, dar experții sunt din ce în ce mai îngrijorați că lumea se află pe o pantă mai periculoasă decât se credea până acum.

De ce atât de multe aticole media despre vremea extremă subestimează legăturile cu schimbările climatice?

În unele organizații media, pare să fie o strategie de a nu lua în serios știința climei și imboldul politic de a reduce emisiile de gaze. Obișnuința are și ea un rol. Timp de zeci de ani, jurnaliștii au folosit valurile de căldură ca pe un subiect bun de ilustrat cu oameni la plajă, înghețată și piscine.

De asemenea, precauția excesivă poate i-a făcut pe reporteri ezitanți în a face legătura cu criza climatică. Miercuri, specialistul climatolog Ed Hawkins a criticat BBC pentru că nu ține cont de știință. El a sugerat că jurnaliștii ar trebui să folosească de-acum înainte expresia: „Experții afirmă că schimbările climatice au dus deja la creșterea frecvenței fenomenelor meteo extreme și multe astfel de evenimente au fost și mai puternice din cauza încălzirii globale”.

Realitatea Live

06 Dec. 2021, 16:27
 // Categoria: Economie // Autor:  Petru Beregoi
06 Dec. 2021, 16:27 // Economie //  Petru Beregoi

Proiectul bugetului legii de stat pentru anul 2022 a fost aprobat astăzi, 6 decembrie, în lectura a doua, cu votul a 55 de deputați. Toate amendamentele opoziției parlamentare – BCS și Partidul Șor au nu au fost susținute de majoritatea parlamentară – PAS, astfel, aceștia s-au abținut de la votarea bugetului anului viitor.

Opoziția a anunțat din start că nu va susține actualul proiect de lege al bugetului de stat, din considerentul că majoritatea parlamentară nu a susținut măcar un amendament, din toate cele prezentate de către fiecare deputat BCS și al Partidului Șor.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat acest lucru ca „un maraton al amendamentelor”, iar referitor la faptul că nu a fost susținut nici un amendament, speakerul a menționat că bani pentru dezvoltarea regională sunt prevăzuți în buget, iar orice primar, indiferent de culoarea politică va putea aplica la aceste fonduri prin scrierea proiectelor.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022, prevede venituri de 50,1 miliarde de lei, cheltuieli – 65,2 miliarde de lei, iar deficitul – 15,1 miliarde de lei.

Legea bugetului de stat pentru anul 2022 este bazat pe Programul de activitate al Guvernului, iar la elaborarea acestuia s-a ținut cont de impactul pandemiei COVID-19 și al crizei energetice, de creșterea prețurilor de import și de necesitatea protecției populației în contextul acestor riscuri, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.

Majorarea veniturilor din anul viitor se datorează, în principal, încasărilor din impozite și taxe, ca urmare a îmbunătățirii indicatorilor macroeconomici și unor măsuri de politică fiscală.

La capitolul cheltuieli, sunt prevăzute alocări pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului și creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor. De asemenea, va continua compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și va fi extinsă aria de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională.

Principalele surse de finanțare a deficitului bugetar vor fi sursele externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și implementarea proiectelor finanțate din surse externe) și sursele interne (emisiunea VMS și mijloace din vânzarea şi privatizarea patrimoniului public).

Datoriile de stat la 31 decembrie 2022 se estimează a fi la 103,3 miliarde de lei, ceea ce va constitui 40,4% din PIB.

Totodată, pentru 2022 este prognozată o creștere a Produsului Intern Brut cu 4,5%, o inflație medie anuală de 6,9%, o majorare a exporturilor de 10,6% și a importurilor – de 5,1% și o creștere a salariului mediu pe economie cu 10% față de anul curent.

Proiectul legii bugetului de stat se examinează de Parlament în trei lecturi.

Precizăm că, Guvernul a aprobat la data de 19 noiembrie curent, proiectul de lege privind bugetul de stat pentru anul 2022. La data de 25 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege al bugetului legii de stat.

 
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală