Curs valutar
  • EUR
    21.2515
    -0.0795%
  • USD
    17.8787
    -0.0459%
  • RUB
    0.2455
    0.0407%
  • RON
    4.3209
    -0.0926%
  • UAH
    0.6665
    0.03%

Cauza inundațiilor din Europa? Activitatea umană a mărit de sute de ori probabilitatea unor fenomene meteo extreme

18 Iul. 2021, 10:43
 // Categoria: În Lume // Autor:  Tatiana Rusnac
18 Iul. 2021, 10:43 // În Lume //  Tatiana Rusnac

Specialiștii climatologi cred că schimbările climatice vor face ca vremea să devină și mai extremă, iar oamenii înrăutățesc situația. The Guardian a publicat un material în care încearcă să răspundă câtorva întrebări legate de fenomenele meteo din ce în ce mai extreme și schimbările climatice, transmite Digi24.ro.

În unele cazuri, activitatea umană a crescut de sute de ori probabilitatea producerii unor fenomene extreme, cum ar fi cupola de căldură din Canada, au calculat oamenii de știință. Ei se tem că panta pe care se află omenirea este mai abruptă decât se credea până acum.

The Guardian răspunde la o serie de întrebări care încearcă să găsească o legătură între fenomenele meteo extreme și schimbările climatice.

Au legătură inundațiile din Europa cu criza climatică?

Aproape sigur, da. Oamenii de știință au prezis de mult timp că schimbările climatice vor aduce mai multe fenomene meteo extreme – valuri de căldură, secetă, inundații. Emisiile de gaze provenite din activitatea umană, incendiile de pădure și alte activități încălzesc planeta. Pe măsură ce atmosfera devine mai caldă, reține mai multă umezeală, ceea ce produce mai multe ploi. Toate zonele care se confruntă acum cu inundații – Germania, Belgia, Olanda, Londra, Edinburgh, Tokyo etc. – ar fi avut ploi de vară puternice chiar și fără criza climatică, dar e puțin probabil ca inundațiile să fi avut o asemenea intensitate.

Dar mereu au fost inundații și valuri de căldură. Ce dovezi există că activitatea umană le agravează?

În primul rând, recordurile sunt depășite din ce în ce mai des. Cei mai călduroși șapte ani în istoria înregistrărilor meteo au fost începând din 2014 încoace. În al doilea rând, oamenii de știință au la dispoziție acum analize statistice și modele computerizate pentru a calcula cât de probabil este să se petreacă anumite fenomene meteo ca urmare a presiunii pe care o exercită omul asupra sistemului climatic.

De exemplu, emisiile de gaze provocate de om au crescut de cel puțin 150 de ori probabilitatea producerii cupolei de căldură care a acoperit Canada și America de Nord luna trecută și de peste 600 de ori probabilitatea producerii valului de căldură prelungit care a lovit Siberit anul trecut, potrivit Guardian.

Richard Betts, șeful echipei de cercetare a impactului climatic de la Met Office Hadley Centre, afirmă că astfel de calcule înlătură ipoteza că “fenomenele meteo extreme se produc oricum, nu trebuie să ne facem griji”. Încă nu s-a făcut un calcul pentru inundașiile recente din Europa deoarece analiza datelor durează câteva zile.

Unele rapoarte sugerează că inundațiile au legătură cu o perturbare a curenților jet stream. E adevărat?

Aceasta este o mare necunoscută. Specialiștii climatologi studiază acest aspect ca una din posibilele explicații pentru recordurile meteo recente, de neimaginat altă dată. Ploaia de 24 de ore înregistrată miercuri la stația meteo Stammheim din Cologne (Germania) a fost de 155 mm, mult peste maximul zilnic precedent, de 95 mm. În urmă cu două săptămâni, temperaturile record înregistrate la Lytton (Canada) au depășit precedentul maximum cu o diferență uriașă de 5 grade Celsius.

Aceste cifre sunt dincolo de cel mai rău scenariu. O teorie ar fi că topirea gheții arctice a făcut curentul jet stream mai neregulat. Nu există încă un consens științific asupra acestui aspect, dar experții sunt din ce în ce mai îngrijorați că lumea se află pe o pantă mai periculoasă decât se credea până acum.

De ce atât de multe aticole media despre vremea extremă subestimează legăturile cu schimbările climatice?

În unele organizații media, pare să fie o strategie de a nu lua în serios știința climei și imboldul politic de a reduce emisiile de gaze. Obișnuința are și ea un rol. Timp de zeci de ani, jurnaliștii au folosit valurile de căldură ca pe un subiect bun de ilustrat cu oameni la plajă, înghețată și piscine.

De asemenea, precauția excesivă poate i-a făcut pe reporteri ezitanți în a face legătura cu criza climatică. Miercuri, specialistul climatolog Ed Hawkins a criticat BBC pentru că nu ține cont de știință. El a sugerat că jurnaliștii ar trebui să folosească de-acum înainte expresia: “Experții afirmă că schimbările climatice au dus deja la creșterea frecvenței fenomenelor meteo extreme și multe astfel de evenimente au fost și mai puternice din cauza încălzirii globale”.

Realitatea Live

04 Aug. 2021, 17:35
 // Categoria: Societate // Autor:  Valentina Buză
04 Aug. 2021, 17:35 // Societate //  Valentina Buză

Alte 196 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 12 sunt de import: 3-Italia, 2-Marea Britanie, 2-Rusia, 2-Turcia, 1-Belgia, 1-Germania, 1-Ucraina. Numărul total de teste efectuate – 4.438, dintre care 1.466 – teste Rapid -Antigen.

Astfel, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 260.024. Din numărul total de cazuri, unul e în rândul lucrătorilor medicali: (0-medici, 1-asistenți medicali, 0-personal auxiliar). În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 401 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 61 în stare extrem de gravă (14 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

Alte 138 persoane au fost vindecate. În total, 252.421 persoane au fost tratate de COVID-19. În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 866 persoane, iar 24.791 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, MSAMPS informează despre alte cinci decese cauzate de COVID-19:

Deces 6.262: Bărbat de 74 de ani din r. Ocnița, internat în SC. Bălți. Comorbidități: anemie.

Deces 6.263: Femeie de 57 de ani din r. Florești, internată în SC. Bălți. Comorbidități: cardiopatie ischemică, fibrilație atrială, glomerulonefrita cronică, boală cronică renală, hipertensiune arterială, anemie.

Deces 6.264: Bărbat de 94 de ani din r. Glodeni, internat în SC. Bălți. Comorbidități: fibrilație atrială cronică, hipertensiune arterială.

Deces 6.265: Femeie de 79 de ani din r. Ocnița, internată în SC. Bălți. Comorbidități: cardiopatie hipertensivă, hipertensiune arterială.

Deces 6.266: Femeie de 89 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie, diabet zaharat, obezitate.

 
Primul pian stradal la Chișinău: oricine poate cânta la instrument
Primul pian stradal la Chișinău: oricine poate cânta la instrument
Expoziție în aer liber “Muzeul Prado iese în stradă”
Expoziție în aer liber “Muzeul Prado iese în stradă”
Șoferii (nu) respectă și (nu) acordă prioritate transportului public, în Capitală
Șoferii (nu) respectă și (nu) acordă prioritate transportului public, în Capitală
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată