Numărul cazurilor de cancer a crescut considerabil în Republica Moldova. Anul trecut, medicii au diagnosticat peste 10 mii de pacienți noi și au înregistrat un număr record de internări. Specialiștii spun că cifrele s-au înrăutățit îndeosebi în perioada post pandemică, dar și din cauza modului de viață nesănătos al moldovenilor. Medicii susțin că depistarea precoce a bolii, dar și adoptarea unor obiceiuri sănătoase, înseamnă mai multe șanse la viață, transmite timpul.md.

Anul trecut, medicii de la Institutul Oncologic din Chișinău au depistat tumori maligne la 10.167 de persoane, cu aproape 1300 mai multe decât în 2021. Numai la policlinica spitalului s-au înregistrat peste 230 de mii de vizite la medic și un record de internări.

Cauzele dezvoltării maladiilor oncologice pot fi numeroase. Factorii de risc pentru cancer variază în funcție de tipul specific de cancer. Aceștia pot include predispoziție genetică, fumatul, consumul excesiv de alcool, expunerea la substanțe chimice nocive, obezitatea, dieta nesănătoasă și expunerea la radiații sau infecții cronice.

”Pentru a reduce riscul de cancer, este important să adoptăm un stil de viață sănătos, care să includă renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool. Persoanele care nu pot renunța în totalitate la țigări, în fumul cărora se conțin substanțe chimice toxice, pot reduce riscurile optând pentru alternative care livrează nicotină, dar care nu ard tutunul. Este importantă adoptarea unei diete bogate în legume, fructe și fibre, menținerea greutății sănătoase și evitarea expunerii la substanțe toxice sau radiații. De asemenea, efectuarea regulată a controalelor medicale și a testelor de screening specifice vârstei” susține Dumitru Brînza, medic histopatolog de la Institutul Oncologic din Moldova.

Fiind diagnosticați cu cancer, pacienților li se indică mai multe forme de tratament, printre care și chimioterapia – tratament medical utilizat pentru a vindeca și controla cancerul și alte afecțiuni grave.

Indiferent de tipul de cancer, pacienții trebuie să adopte un stil de viață sănătos, un factor important în procesul de tratare. Potrivit specialiștilor, pierderea în greutate este cea mai mare problemă cu care se confruntă persoanele diagnosticate cu cancer, din acest motiv este importantă alimentația.

”Problema dată apare la mai mult de 50% din pacienții cu cancer, chiar din momentul diagnosticului. Este imperios necesară prevenirea pierderii în greutate. De asemenea, este importantă anticiparea reacțiilor adverse ale tratamentului chimioterapic sau simptomelor, ce pot interfera cu alimentația, precum alterări ale gustului și mirosului, inapetență, greață, vomă, depresie, anxietate. Alimentația săracă în proteine și calorii este cea mai frecventă problemă întâlnită la pacienții oncologici. Proteinele și caloriile sunt foarte importante pentru vindecare”, susține Iacob Locoman, medic-chimioterapeut, Institutul Oncologic din Moldova.

În cazul pacienților obezi, este încurajată pierderea în greutate, care trebuie să fie lentă – 1 kg pe săptămână şi se poate obține printr-o combinație de dietă cu efort fizic adaptat pacientului. Se recomandă alimente cu aport energetic redus, porțiile de alimente înalt-energetice trebuie să fie mai mici, evitându-se foamea și sentimentul de privațiune, cu efect psihologic negativ.

Continuarea fumatului în timpul terapiei anti-tumorale are un impact negativ atât asupra rezultatelor imediate ale tratamentului, cât și asupra celor pe termen lung. Renunțarea la fumat trebuie să devină o componentă esențială a tratamentului de cancerul în toate programele oncologice.

”Pentru pacienții care nu pot renunța complet la obiceiul nociv, este recomandabil să ia în considerare strategia de reducere a riscurilor prin utilizarea produselor alternative cu nicotină. Statisticile arată că peste 60% dintre fumători continuă să fumeze după ce li s-a pus diagnosticul. Pentru aceasta, ar trebui să ne concentrăm pe strategia de reducere a riscurilor, adică să discutăm cu pacientul posibilitatea de a trece în perioada preoperatorie la un produs alternativ, dar cu un risc redus sau modificat. Datorită absenței arderii, conținutul de monoxid de carbon în produse fără fum este redus cu aproximativ 95%, ceea ce nu va provoca hipoxie în țesutul afectat și acesta va răspunde la tratament”, susține medicul.

Stilul de viață a pacientului poate ajuta la reducerea efectelor secundare ale tratamentului, la gestionarea complicațiilor și la promovarea procesului de vindecare.

#cancer #complicatii #factori de risc #pandemie

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.