Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului (BS) de stat pe anul 2020, a fost examinat în cadrul unei ședințe a Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM). Totodată, s-a constat că evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor produse de pandemia COVID-19 și a consecințelor fenomenelor climatice din țară sunt unii din factorii de bază ce au determinat modificarea principalilor indicatori bugetari.

Scopul auditului a fost obținerea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că, Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2020, întocmit de Ministerul Finanțelor și prezentat Guvernului spre aprobare, în toate aspectele semnificative este elaborat în conformitate cu prevederile legale și prezintă informația privind executarea de casă, bazată pe datele evidenței sistemului trezorerial și datele consolidate ale rapoartelor instituțiilor bugetare, iar operațiunile sunt corecte și conforme prevederilor legale.

Astfel, potrivit auditului, Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2020, oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă la executarea de casă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Colectarea probelor de audit s-a efectuat la Ministerul Finanțelor (MF) cu solicitarea informațiilor și documentelor confirmative de la Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Agenția Proprietății Publice (APP) și de la alte instituții bugetare, pentru confirmarea datelor raportate de către MF.

Potrivit CCRM, examinând Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2020, execuția de ansamblu a bugetului de stat față de indicatorii aprobați și precizați, auditul relevă că:

veniturile încasate constituie 38,5 miliarde lei, ceea ce este cu 1,2 miliarde lei mai mult decât nivelul precizat, dar cu 5,6 miliarde lei sub nivelul aprobat inițial;
cheltuielile au fost executate în sumă de 49,6 miliarde lei, fiind sub nivelul cheltuielilor bugetare precizate cu (-3,6) miliarde lei și sub nivelul aprobat inițial cu (-1,9) miliarde lei.

În comparație cu anul 2019, rezultatul execuției bugetului de stat în anul 2020 a înregistrat o creștere de 358,5%, iar față de anul 2018 de 489,3%.

Pentru a diminua impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei naționale, au fost instituite unele măsuri de susținere a activității de întreprinzător în ceea ce privește diminuarea poverii fiscale, fiind operate modificări privind reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA. De asemenea, a fost instituit Programul de rambursare a TVA, precum și moratoriul la controalele fiscale până la 31 decembrie 2020, etc.

Comparativ cu soldul inițial, soldul mijloacelor bănești, la sfârșitul anului 2020, a crescut cu 425 milioane lei. Cele mai semnificative solduri de mijloace bănești la sfârșitul anului 2020 s-au înregistrat la Ministerul Economiei și Infrastructurii (862,4 mil. lei), la Ministerul Finanțelor (212,1 mil. lei) și la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (130,9 mil. lei).

În acest context, analogic anilor precedenți, auditul denotă capacitatea scăzută de absorbție a asistenței externe de către autorități, inclusiv, cauzată de pandemia COVID-19, care a stopat unele activități din cadrul proiectelor, precum și nerealizarea integrală a condițiilor pentru debursarea tranșelor aferente programelor de suport bugetar.

De asemenea, potrivit raportului, cheltuielile executate pe parcursul anului 2020 pentru investiții capitale au constituit 1,5 miliarde lei, sau 95,3% din volumul precizat și doar 36,9% din volumul aprobat inițial.

Întru remedierea aspectelor problematice, Curtea de Conturi a înaintat recomandări entităților auditate, care urmează a fi implementate în termenii stabiliți de instituția supremă de audit.

Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului (BS) de stat pe anul 2020, poate fi accesat aici.

#audit #CCRM #raport

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.