Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Ce a decis CSP privind cererea de abținere a procurorului Andrei Balan

22 Nov. 2021, 14:38
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
22 Nov. 2021, 14:38 // Societate //  Realitatea.md

Membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au decis în ședința de luni, 22 noiembrie curent, să remită cererea de abținere a procurorului anticorupție Andrei Balan – desemnat să investigheze acțiunile pretins ilegale ale procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în legătură cu dosarul expulzării celor șapte profesori turci și sentinței „prea blânde” obținute de Vasile Botnari, fostul director SIS pe vremea când a avut loc această operațiune – către Procuratura în care activează.

Ședința CSP din 18 noiembrie a fost amânată pentru azi, pe agendă rămânând niște subiecte de pe cea trecută pe care trebuie să le abordeze și la care membrii trebuie să găsească un consens. Acestea la fel sunt legate de Alexandr Stoianoglo în ceea ce privește Comisia de evaluare a activității acestuia, posibil de constituit în urma modificărilor la Legea Procuraturii cu votul majorității PAS. Totodată, a fost inclus un subiect suplimentar. Este vorba de „examinarea declarației de abținere a procurorului Andrei Balan”.

Subiectul în cauză a fost examinat prioritar la ședința CSP de azi. Nu este clar deocamdată motivul pentru care Andrei Balan a decis să se abțină, cert fiind faptul că acesta a depus cererea chiar în ziua în care a fost desemnat de Consiliu.

Preț de câteva minute, membrii CSP au discutat în deliberare, după care președinta Consiliului Angela Motuzoc a anunțat că: „s-a hotărât ca cererea să fie remisă pentru examinare Procuraturii Anticorupție”.

La 6 septembrie 2018, ofițerii SIS au reținut șapte profesori ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont” și i-au dus într-o direcție necunoscută. Mai târziu, fără niciun proces și fără nicio explicație, au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la detenție. În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul lor și au obligat să le fie achitate prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura municipiului Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest dosar a rămas un singur acuzat – Vasile Botnari, fostul șef al SIS.

După care, în luna septembrie, procurorul general Alexandr Stoianoglo a comunicat că Vasile Botnari a fost condamnat la un termen cu suspendare și că acesta, conform deciziei CEDO, a achitat 125 mii de euro familiilor victimelor. Însă, s-a aflat mai târziu că, pentru această infracțiune, Vasile Botnari nu s-a ales cu niciun fel de termen cu suspendare, ci a scăpat cu o simplă amendă.

În presă a fost publicat un fragment din textul sentinței, care confirmă informația respectivă. Sentința rămâne totalmente secretizată, pentru că procesul de judecată s-a desfășurat cu ușile închise.

Totul se bate cap în cap! Cum încearcă să se apere Stoianoglo în fața noilor pretinse ilegalități

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!