Membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au decis în ședința de luni, 22 noiembrie curent, să remită cererea de abținere a procurorului anticorupție Andrei Balan – desemnat să investigheze acțiunile pretins ilegale ale procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în legătură cu dosarul expulzării celor șapte profesori turci și sentinței „prea blânde” obținute de Vasile Botnari, fostul director SIS pe vremea când a avut loc această operațiune – către Procuratura în care activează.

Ședința CSP din 18 noiembrie a fost amânată pentru azi, pe agendă rămânând niște subiecte de pe cea trecută pe care trebuie să le abordeze și la care membrii trebuie să găsească un consens. Acestea la fel sunt legate de Alexandr Stoianoglo în ceea ce privește Comisia de evaluare a activității acestuia, posibil de constituit în urma modificărilor la Legea Procuraturii cu votul majorității PAS. Totodată, a fost inclus un subiect suplimentar. Este vorba de „examinarea declarației de abținere a procurorului Andrei Balan”.

Subiectul în cauză a fost examinat prioritar la ședința CSP de azi. Nu este clar deocamdată motivul pentru care Andrei Balan a decis să se abțină, cert fiind faptul că acesta a depus cererea chiar în ziua în care a fost desemnat de Consiliu.

Preț de câteva minute, membrii CSP au discutat în deliberare, după care președinta Consiliului Angela Motuzoc a anunțat că: „s-a hotărât ca cererea să fie remisă pentru examinare Procuraturii Anticorupție”.

La 6 septembrie 2018, ofițerii SIS au reținut șapte profesori ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont” și i-au dus într-o direcție necunoscută. Mai târziu, fără niciun proces și fără nicio explicație, au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la detenție. În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul lor și au obligat să le fie achitate prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura municipiului Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest dosar a rămas un singur acuzat – Vasile Botnari, fostul șef al SIS.

După care, în luna septembrie, procurorul general Alexandr Stoianoglo a comunicat că Vasile Botnari a fost condamnat la un termen cu suspendare și că acesta, conform deciziei CEDO, a achitat 125 mii de euro familiilor victimelor. Însă, s-a aflat mai târziu că, pentru această infracțiune, Vasile Botnari nu s-a ales cu niciun fel de termen cu suspendare, ci a scăpat cu o simplă amendă.

În presă a fost publicat un fragment din textul sentinței, care confirmă informația respectivă. Sentința rămâne totalmente secretizată, pentru că procesul de judecată s-a desfășurat cu ușile închise.

Totul se bate cap în cap! Cum încearcă să se apere Stoianoglo în fața noilor pretinse ilegalități

#Andrei Balan #CSP #Procuratura Anticoruptie.

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.