Renunțarea la produsele de origine animală și la alcool la începutul anului face ca schimbările alimentare să fie mai probabile pe termen lung, spun cercetătorii. Cei care se înrolează la „Veganuary” (ianuarie vegan) consideră dezgustătoare carnea după ce au renunțat la ea pentru o lună, notează The Guardian.

Studiile psihologilor de la Universitatea din Exeter au descoperit că unii oameni nu se mai consideră carnivori după ce au evitat produsele de origine animală în cursul lunii ianuarie. Descoperirile sugerează că dieta de la începutul anului poate avea implicații pentru oamenii care speră să schimbe comportamente, cum ar fi cei care renunță la alcool în ianuarie.

„În mod normal, ideea este de a educa oamenii mai întâi să-și schimbe atitudinile și, sperăm, că vor ajunge să-și schimbe comportamentul”, a spus Natalia Lawrence, profesor asociat de psihologie la Universitatea din Exeter. „Dar dacă îi convingi pe oameni să-și schimbe comportamentul timp de o lună, se pare că acest lucru determină ce urmează.”

Moda „Veganuary” a început în 2014, după ce Jane Land și partenerul ei, Matthew Glover, au venit cu ideea în urma succesului „Movember”, la care Glover a luat parte. De atunci, alimentele pe bază de plante au devenit populare. Un studiu din jurnalul Frontiers in Nutrition a urmărit 40 de participanți pentru a măsura dezgustul față de carne înainte și după ce au luat parte la luna abstinenței, constatând că, deși majoritatea participanților au renunțat la consumul de carne, cei care și-au redus inițial cel mai mult consumul de carne au avut mai multe șanse de dezvolta dezgust pentru carne după aceea.

Sondajele efectuate pe 46 de participanți „veganuari” anul trecut, publicate în Appetite, un jurnal științific, au constatat că aceștia nu mai erau convinși că sunt carnivori. „Știm că identitatea modelează puternic alegerile alimentare, așa că încurajând participanții să se vadă ca persoane care reduc sau evită carnea, Veganuary poate deschide calea pentru schimbări de durată și pozitive în obiceiurile alimentare”, a spus Hearn. Care este mecanismul psihologic Mecanismul psihologic probabil este că oamenii încearcă în mod inconștient să rezolve o disonanță cognitivă între un comportament – participarea la Veganuary – și o credință – că le place să mănânce carne. Există și alte disonanțe cognitive în jurul consumului de carne pe care oamenii le evită prin raționalizări defensive, a spus Lawrence.

„Majoritatea oamenilor cred că este greșit să fii crud cu animalele, iar carnea din Marea Britanie este produsă majoritar în fermele industriale, despre care aproximativ 75% dintre adulții britanici sunt de acord că ar trebui interzisă”, a spus ea. „Deci majoritatea oamenilor nu acționează în conformitate cu valorile lor atunci când mănâncă carne”. „Dar ceea ce sugerează cercetările este că fie evită să se gândească la asta, fie își spun că animalele au fost bine tratate, fie că trebuie să mănânci carne pentru a fi sănătos”, a mai spus ea.

Campanii precum Veganuary pot fi eficiente deoarece îi convinge pe oameni să-și slăbească temporar mecanismul de apărare, a spus Lawrence.

„Deoarece nu mai mănâncă carne în acea lună, nu trebuie să evite să se gândească la asta.”

Efecte similare pot schimba atitudinea oamenilor față de alcool și socializare în timpul lunii ianuarie. Atitudinile negative față de băuturile fără alcool sau convingerile că ocaziile sociale obligă oamenii să bea alcool pot fi subminate de o schimbare temporară a comportamentului. Toni Vernelli, șeful de comunicare al „Veganuary”, a declarat că organizația a fost încântată să vadă că cercetarea Exeter a susținut propriile sondaje ale participanților. La sfârșitul angajamentului Veganuary, peste 80% dintre participanți ne spun că intenționează să-și reducă permanent consumul de carne și lactate cu cel puțin 50%.

„Această constatare a fost consecventă în ultimii cinci ani. Participanții noștri raportează și ei aceleași provocări de top – a face față la ntâlnirile cu prietenii și familia și a lua masa în oraș. Suntem foarte încântați să sprijinim Universitatea Exeter cu noi cercetări care investighează protocoale pentru abordarea acestor bariere”, a mai spus acesta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ianuarie #rezolutii #Veganuary

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.