Orașul Chișinău, numit și „orașul din piatră albă”, celebrează astăzi Hramul. Această tradiție a început în 1995, când sărbătoarea era marcată în a doua duminică a lunii octombrie. Cinci ani mai târziu, în anul 2000, s-a stabilit oficial ca Hramul orașului să fie marcat în fiecare an pe 14 octombrie, de sărbătoarea religioasă Acoperământul Maicii Domnului, transmite IPN.

Programul primei serbări a Hramului orașului Chișinău pe 14 octombrie 2000 a început cu oficierea Acatistului Acoperământului Maicii Domnului, la Catedrala Mitropolitană, urmată de Liturghie, tradiție care se păstrează și astăzi. După depunerile de flori și discursurile oficiale, a urmat un program cultural-artistic și inaugurarea mai multor obiective de infrastructură.

Regretatul poet Dumitru Matcovschi a comparat Chișinăul cu un colț de rai: „Știu că sunt orașe mari /unii le visează chiar. Dar eu nu dau pe nimic/Chișinăul meu cel mic!”. Compozitorul Eugen Doga a declarat că multe state și-ar dori să aibă o așa capitală frumoasă precum Chișinăul și că are multe motive pentru a crede într-un viitor frumos al orașului.

Din noiembrie 2019, primar general al municipiului Chișinău este Ion Ceban, care își exercită în prezent al doilea mandat. Printre cei mai longevivi primari ai orașului au fost: Carol Schmidt – 26 de ani neîntrerupt (1877-1903) , Dimitrie Lovcinski – 14 ani (în trei termene distincte: între 1825-1830, 1834-1836 și 1843-1845), Dimitrie Mincu – 13 ani (în perioada 1849-1854 și apoi în 1858-1860 și 1861-1866), Serafim Urechean – 11 ani (din 1994 și până în 2005) și Dorin Chirtoacă – 10 ani (2007-2017).

Data de 14 octombrie este declarată nelucrătoare în capitală, iar pentru locuitorii și vizitatorii orașului este organizat program de manifestări cultural-artistice.

Între 11:15 și 12:30 – Concertul–Meditație „Rugă”, susținut de Corul „Adimus” și elevii Școlii de Arte „Valeriu Poleakov”.
De la 12:45 – Spectacolul pentru copii „Mărgăritare – copiii cântă pentru copii”, cu participarea tinerilor muzicieni ai Liceului „Ciprian Porumbescu”.
Între 14:00 și 18:00 – Ansambluri folclorice și interpreți de muzică populară vor evolua în cadrul programului „Hora Chișinăului”.

Seara va fi dedicată muzicii și dansului. De la ora 19:45, pe scenă vor urca Frații Advahov și Orchestra, urmați de Lupii lui Calancea & Guz. Sărbătoarea se va încheia cu un spectacol grandios – „Epic Symphonic”, dirijat de Dumitru Cârciumaru, cu participarea artiștilor Mariana Bulicanu, Arina Mura, Marcus Lawyer, DJ Guarja și DJ Tayana.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Echipa RLIVE va difuza în direct programul complet al zilei de 14 octombrie, de la liturghie și până la ultimul artist care va urca pe scenă.

#hram #hramul Chișinăului

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.