Compozitorul Eugen Doga împlinește astăzi, 1 martie, 87 de ani. S-a născut la 1 martie 1937 în satul Mocra, raionul Râbnița. A absolvit Colegiul de Muzică ”Ștefan Neaga”, Conservatorul și Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chișinău.

Este autor al unor valoroase lucrări în genul muzicii de estradă, de film și de teatru. A compus o simfonie, cantatele „Primăvara omenirii” și „Curcubeul alb”, muzică la spectacole de teatru, la peste 200 de filme, piese instrumentale de cameră, romanțe, cântece pentru copii.

Compozitorul a fost distins cu Premiul de Stat, titlul onorific Artist al Poporului, cu „Ordinul Republicii”, ordinul „Steaua României” în grad de comandor, cu ordinul „Serviciul Credincios” (România), cu ordinul „Za zaslughi pered otecestvom” și cu ordinul „Alexandr Nevski” (Rusia).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Compozitorul este autorul celebrului vals „Gingașa și tandra mea fiară”, desemnat de către UNESCO drept cea de-a patra capodoperă muzicală a secolului trecut.

Poliția de Frontieră a venit cu un mesaj de felicitare pentru maestru, iar celebrul vals a fost interpretat de polițiștii de frontieră.

„La mulți ani, maestre Eugen Doga. Vă transmitem cele mai călduroase gânduri de bucurie și recunoștință. Sperăm că primăvara vă aduce în viață aceeași frumusețe și emoție pe care le regăsim în fiecare compoziție a dumneavoastră. Cu admirație și respect, echipa Poliției de Frontieră”, se arată în mesaj.

În ianuarie 2014, și-a deschis ușile Salonul „Eugen Doga”. Astfel a fost realizat un vis mai vechi al maestrului de a deschide o sală festivă în care să se întâlnească muzicieni, politicieni, artiști, oameni de afaceri.

Eugen Doga este Artist al Poporului din Republica Moldova și Artist al Poporului din URSS. Este laureat al Premiului Național și al Premiului de Stat al URSS, cavaler al Ordinului Republicii și al altor distincții și titluri onorifice din tara și de peste hotare, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei.

#1 martie #compozitor #Eugen Doga #Politia de frontiera #primăvara #zi de nastere

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.