Plantarea mai multor copaci în zonele urbane pentru a reduce temperaturile estivale ar putea scădea cu o treime numărul deceselor legate direct de valurile de caniculă, potrivit unui nou studiu.

Studiul, publicat în revista britanică The Lancet, a dezvăluit că în cazul în care acoperirea cu vegetaţie a unui oraş ar putea atinge 30% din suprafaţa sa, comparativ cu media de 14,9% din prezent, aceasta ar reduce temperatura, în medie, cu 0,4 grade Celsius în timpul valurilor de căldură.

Potrivit studiului, dintre cele 6.700 de decese premature atribuite creşterii temperaturilor în 93 de oraşe europene în 2015 o treime ar fi putut fi evitate astfel. Acesta este primul studiu care indică, în contextul încălzirii globale în oraşe, că numărul deceselor premature ar putea fi evitate prin plantarea unui număr mai mare de copaci, a subliniat autoarea principală a studiului, Tamara Iungman, cercetătoare la Institutul de Sănătate din Barcelona. Temperaturile din oraşe sunt mai ridicate comparativ cu cele din suburbii sau din mediul rural, din cauza insulelor de căldură. Această diferenţă de temperatură se produce în principal din cauza îndepărtării vegetaţiei, a evacuării căldurii din sistemele de climatizare, precum şi a asfaltului şi a materialelor de construcţie de culoare închisă, care absorb şi reţin căldura.

Europa a cunoscut anul trecut cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată şi al doilea cel mai fierbinte an

„Ştim deja că temperaturile ridicate din mediul urban sunt asociate cu rezultate negative asupra sănătăţii, precum insuficienţa cardiorespiratorie, creşterea numărului de spitalizări şi de decese premature”, a declarat Iungman într-un comunicat. „Scopul nostru este de a informa factorii politici şi factorii de decizie la nivel local despre beneficiile integrării strategice a infrastructurii verzi în planificarea urbană pentru a promova medii urbane mai durabile, mai rezistente şi mai sănătoase”, a mai spus ea.

Din cauza încălzirii globale cauzată de oameni, creşterile de temperatură în localităţi vor fi mai intense, sporind nevoia oraşelor de a se adapta pentru a îmbunătăţi rezultatele în materie de sănătate, notează AFP, citată de Agerpres. Europa a cunoscut anul trecut cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată şi al doilea cel mai fierbinte an. La nivel mondial, valurile de căldură ating niveluri record, iar durata lor a crescut în ultimele decenii.

Maia Sandu, apel public către cetățeni: Cu eforturi comune, putem lăsa generațiilor viitoare o țară mai verde

#canicula #copaci #mortalitate

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.