Plantarea mai multor copaci în zonele urbane pentru a reduce temperaturile estivale ar putea scădea cu o treime numărul deceselor legate direct de valurile de caniculă, potrivit unui nou studiu.

Studiul, publicat în revista britanică The Lancet, a dezvăluit că în cazul în care acoperirea cu vegetaţie a unui oraş ar putea atinge 30% din suprafaţa sa, comparativ cu media de 14,9% din prezent, aceasta ar reduce temperatura, în medie, cu 0,4 grade Celsius în timpul valurilor de căldură.

Potrivit studiului, dintre cele 6.700 de decese premature atribuite creşterii temperaturilor în 93 de oraşe europene în 2015 o treime ar fi putut fi evitate astfel. Acesta este primul studiu care indică, în contextul încălzirii globale în oraşe, că numărul deceselor premature ar putea fi evitate prin plantarea unui număr mai mare de copaci, a subliniat autoarea principală a studiului, Tamara Iungman, cercetătoare la Institutul de Sănătate din Barcelona. Temperaturile din oraşe sunt mai ridicate comparativ cu cele din suburbii sau din mediul rural, din cauza insulelor de căldură. Această diferenţă de temperatură se produce în principal din cauza îndepărtării vegetaţiei, a evacuării căldurii din sistemele de climatizare, precum şi a asfaltului şi a materialelor de construcţie de culoare închisă, care absorb şi reţin căldura.

Europa a cunoscut anul trecut cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată şi al doilea cel mai fierbinte an

„Ştim deja că temperaturile ridicate din mediul urban sunt asociate cu rezultate negative asupra sănătăţii, precum insuficienţa cardiorespiratorie, creşterea numărului de spitalizări şi de decese premature”, a declarat Iungman într-un comunicat. „Scopul nostru este de a informa factorii politici şi factorii de decizie la nivel local despre beneficiile integrării strategice a infrastructurii verzi în planificarea urbană pentru a promova medii urbane mai durabile, mai rezistente şi mai sănătoase”, a mai spus ea.

Din cauza încălzirii globale cauzată de oameni, creşterile de temperatură în localităţi vor fi mai intense, sporind nevoia oraşelor de a se adapta pentru a îmbunătăţi rezultatele în materie de sănătate, notează AFP, citată de Agerpres. Europa a cunoscut anul trecut cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată şi al doilea cel mai fierbinte an. La nivel mondial, valurile de căldură ating niveluri record, iar durata lor a crescut în ultimele decenii.

Maia Sandu, apel public către cetățeni: Cu eforturi comune, putem lăsa generațiilor viitoare o țară mai verde

#canicula #copaci #mortalitate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.