Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

CSM a dat acordul să fie modificată legea de funcționare a acestei entități, dar a remis și unele recomandări

20 Aug. 2021, 11:31
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
20 Aug. 2021, 11:31 // Politica //  Realitatea.md

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz pozitiv la inițiativa legislativă, votată în prima lectură privind modificarea legii CSM, însă a venit și cu unele recomandări, care ar trebui incluse în proiect, când va fi examinat în lectura a doua și cea finală.

Astfel, CSM propune ca președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul Justiției şi procurorul general, care sunt membri de drept să fie excluși din componența Consiliului, așa cum a recomandat și Comisia de la Veneția în anul 2020. Argumentul invocat: pentru a asigura depolitizarea puterii judecătorești și pentru a asigura principiul independenței sistemului judecătoresc în acest sens.

Totodată, CSM pledează pentru menținerea calității de membru de drept al Consiliului a președintelui Curții Supreme de Justiție, care deține statut de judecător și prin prisma competențelor deținute este inițiat cu situația din sistemul judecătoresc, activitatea judecătorilor, informația aceasta fiind extrem de utilă pentru activitatea CSM-ului. De aceste opinii urmează să se țină cont la modificarea Constituției la capitolul dat.

CSM susține propunerea ca membrii Consiliului din rândul profesorilor de drept titulari să fie numiți de Parlament cu votul a 3/5 din deputații aleși. Or, aceste propuneri intră în concordanță cu Avizul Amicus Curiae întocmit de Comisia de la Veneția din 16 noiembrie 2020, prin care s-a reiterat că mandatul profesorilor titulari în exercițiu la data intrării în vigoare a prezentei legi urmează să fie cu votul a trei cincimi din deputații aleși.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că pentru a respecta mai bine proporționalitatea, echitatea și reprezentativitatea judecătorilor din fiecare nivel de instanță, numărul judecătorilor aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor ar trebui să fie în felul următor: 3 judecători din cadrul judecătoriilor, 2 judecători din cadrul Curților de Apel și un judecător din cadrul Curții Supreme de Justiție.

În proiectul de lege se propune patru din cadrul judecătoriilor, unul din cadrul curților de apel și unul din cadrul Curții Supreme de Justiție.

Cu referire la alin. (6) din proiectul de lege „La solicitare, candidații beneficiază de reducerea cu 50% a sarcinii de muncă pe perioada campaniei”, Consiliul Superior al Magistraturii susține că această scutire ar crea un impas în vederea supra-solicitării volumului de lucru în cadrul judecătoriei vizate și astfel, va avea de suferit, atât corpul judecătoresc, cât și justițiabilii. Drept alternativă, CSM propune ca ultima propoziție din acest aliniat să fie substituită cu dispoziția „Candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor sunt în drept să difuzeze în rândul judecătorilor pliante cu planul de activitate în CSM pe care și-l propun spre implementare, inclusiv prin publicarea acestora pe pagina web a CSM-ului”.

Referitor la lit. a) alin. (1) articolul 82 prin care se propune ca la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care are o vechime în funcție de judecător de cel puțin 3 ani efectiv lucrați, această propunere „nu poate fi acceptată în contextul în care potrivit prevederilor alin. (1) art. 10 Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, judecătorii din cadrul judecătoriilor pot fi aleși în Colegiul disciplinar doar în cazul în care au vechime în muncă în funcția de judecător de cel puțin 6 ani”.

„Astfel, vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani, este  necesară și pentru candidații la funcția de membru al CSM-ului, care este organul de autoadministrare judecătorească și prin efectul legii deține competența să verifice legalitatea hotărârilor Colegiului disciplinar. Totodată, prin alin. (2) art. 116 din Constituția Republicii Moldova este instituită prevederea ca judecătorii care au susţinut concursul sunt numiţi în funcţie pentru prima dată pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiţi în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă, stabilit în condiţiile legii. Respectiv, pot apărea situații în care un judecător cu o experiență de 3 ani de vechime în munca va accede în CSM, iar ulterior nu va fi numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii vine cu propunerea de a înlocui termenul la vechimea în funcția de judecător de cel puțin 6 ani efectiv lucrați. Astfel, se va asigura un echilibru între experiența de muncă acumulată și cunoștințele bazate pe o practică reală în vederea autoadministrării sistemului judecătoresc”, se arată în recomandarea CSM.

De asemenea, Consiliu a venit cu o recomandare și în partea ce ține de Adunarea generală a judecătorilor, prin care propune ca aceasta să fie considerată deliberativă dacă numărul de judecători participanți este de cel puțin 2/3 din numărul  judecătorilor în exercițiu.

„Această propunere vine în concordanță și cu criteriile de selectare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari, cu privire la care, în proiect se propune să fie numiți de Parlament cu votul a 3/5 din deputații aleși. Prezența judecătorilor la Adunarea Generală a Judecătorilor prin teleconferință, ar permite în situații de pandemie de a desfășura Adunarea, însă această posibilitate ar trebui decisă nemijlocit de către membrii CSM-ului, în contextul circumstanțelor de fapt sau a situației epidemiologice din țară”, se mai precizează în recomandările CSM.

Amintim că, la 13 august curent, deputații majorității parlamentare a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a Legii CSM, iar în această săptămână a fost supus dezbaterilor publice inițiativa legislativă, unde experții în drept, judecătorii, deputații și societatea civilă s-au dat cu părerea și au venit cu recomandări, pentru a îmbunătăți proiectul.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 11:08
 // Categoria: Slider // Autor:  Cătălina Boico
19 Nov. 2026, 11:08 // Slider //  Cătălina Boico

Miliardarul Elon Musk a declarat miercuri, 18 noiembrie, că regretă că a investit aproape jumătate de miliard de dolari în campaniile candidaților republicani pentru alegerile de la jumătatea mandatului, desfășurate în noiembrie. Scrutinul s-a încheiat cu victorii importante pentru Partidul Democrat.

„Mă simt puţin prost că am cheltuit atâţia bani şi că am obţinut atât de puţine rezultate, sau poate că fără asta ar fi fost mult mai rău”, a mărturisit cel mai bogat om din lume, în cadrul conferinţei DealBook, organizată la New York de către New York Times, scrie Observatornews.ro.

Acesta a vorbit prin videoconferinţă din China, unde îl însoţeşte pe preşedintele Donald Trump.

„Motivaţiile mele erau simple”: era vorba de ”a avea un anumit echilibru al puterilor. (…) De a nu avea preşedinţia, Senatul şi Camera Reprezentanţilor în mâinile aceluiaşi partid”, a explicat el. „Acesta a fost obiectivul meu, care, apropo, a eşuat”, a subliniat el.

Şi şeful SpaceX a recunoscut înfrângerea.

„Este evident că republicanii au suferit o înfrângere zdrobitoare în aceste alegeri.”

Potrivit lui, acest lucru ”ilustrează cu siguranţă faptul că alegerile nu sunt doar o chestiune de bani. (…) Poţi investi foarte mulţi bani într-o campanie electorală şi să obţii un efect relativ minor”.

Miliardarul spune că ar fi cheltuit mai puțini bani dacă ar putea da timpul înapoi

El a adăugat că nu doreşte, „în cel mai rău scenariu, o supermajoritate democrată. Nu sunt nici în favoarea unei supermajorităţi republicane”, potrivit sursei citate.

„Dacă aş putea da timpul înapoi, aş cheltui mai puţini bani”, a continuat el, subliniind că nu a ”acordat prea multă atenţie personală” alegerilor, deoarece era ”concentrat pe (companiile sale) SpaceX, Tesla…”.

Dar, potrivit lui, ”unele persoane sunt cu siguranţă nemulţumite de finanţarea mea pentru ultimele alegeri”.

Elon Musk a cheltuit, printre altele, peste 220 de milioane de dolari în favoarea fostului procuror general al statului Texas, Ken Paxton, însă un democrat de 37 de ani, relativ nou în politică, James Talarico, a câştigat mandatul de senator.

Musk explică de ce a finanțat campaniile electorale

Sediile mai multor companii ale sale, printre care SpaceX şi Tesla, se află în Austin (Texas), iar el a construit sau este pe cale să construiască în acest stat unităţi de producţie gigantice (vehicule, cipuri electronice etc.).

Întrebat în cadrul conferinţei despre temerile sale legate de viitoarea guvernatoare democrată a statului Texas, Gina Hinojosa, care urmează să-i succedă în ianuarie republicanului Greg Abbott, Elon Musk a subliniat că aceasta va fi ”destul de moderată”.

„Nu cred că este o guvernatoare de extremă stânga şi, din tot ce am auzit despre ea, cred că lucrurile vor merge bine în Texas cu Gina ca guvernatoare”, a declarat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Elon Musk a doborât un nou record: A donat 474 de milioane de dolari Partidului Republican