Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

CSM „l-a jucat” pe judecătorul care avea patima jocurilor de noroc

02 Iul. 2024, 19:41
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
02 Iul. 2024, 19:41 // Societate //  Elena Putregai

Magistratul Andrian Ciobanu, care a recunoscut în fața Comisiei Vetting că practică jocurile cu noroc, a fost eliberat din funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în urma acceptării raportului Comisiei privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), scrie Anticorupție.md.

În cadrul audierilor publice din ianuarie 2024 pentru ocuparea funcției de judecător la CSJ din 15 ianuarie curent efectuate de Comisia Vetting, Comisia a constatat că doar la 1 noiembrie 2021, Andrian Ciobanu, timp de cinci ore, a pus în joc 24.000 de lei. În total, în perioada 2021-2022, magistratul ar fi suportat cheltuieli pentru jocurile de noroc în valoare de 740.000 de lei, pe când salariul său anual constituia atunci 530.000 de lei.

Judecătorul a precizat că era în perioada de divorț și că nu consideră că a făcut ceva ilegal.

„Eu puneam 2.000, câștigam 5.000 și le extrăgeam. Cele 5.000 le puneam iarăși. Eu practic nu am avut niciun câștig din această loterie. Ceea ce am câștigat eu iarăși am depus în cont”, a precizat Ciobanu în fața comisiei.  „A fost o chestie privată pentru mine, eu nu am afișat-o public”, a mai spus magistratul.

Potrivit ultimei declarații de avere și interese persoanale, depuse pentru anul 2023, magistratul declară că pe lângă salariul de 366.562 de lei primit de la Curtea de Apel Bălți, o altă sursă a mai fost și Loteria Națională de unde a recepționat un venit de 161.000 de lei.

Printre schimbările înregistrate în noua declarație de avere se remarcă și trei împrumuturi bancare făcute în 2023 și scadente în 2028 în valoare totală de 268.742 de lei, cu o rată a dobânzii de 11.20.

În aprilie curent, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat controlul averii și intereselor personale în privința lui Andrian Ciobanu. Totul după ce a fost recepționată o sesizare în care se reamintește despre informațiile care au apărut după interviul magistratului în fața Comisiei Vetting legate de depunerile de circa 740.000 de lei făcute în contul jocurilor de noroc în perioada 2021-2022.

Relația cu jocurile de noroc nu s-a închieat însă în 2022, dar a continuat și în 2023, Loteria Națională reprezentând pentru judecătorul de la Bălți o sursă de venit. Andrian Ciobanu a fost numit în funcția de judecător în 2009, la Judecătoria Rîșcani. În luna octombrie a anului 2016, a fost numit în funcție de judecător la Curtea de Apel Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:05
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:05 // Societate //  Ana Panaguța

Adăposturile care figurează în evidențele autorităților nu corespund toate condițiilor necesare pentru a fi folosite în situații de urgență. Unele sunt ocupate, iar altele nu asigură condiții adecvate de ventilație. Autoritățile pregătesc modificarea legislației și o nouă cartografiere a spațiilor care pot fi utilizate drept adăposturi. Despre acest lucru a declarat șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit acestuia, locurile respective au fost incluse de-a lungul anilor în evidențele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și ale Ministerului Afacerilor Interne, însă nu toate mai pot fi utilizate în prezent.

„IGSU a făcut un efort anul acesta și a identificat câte dintre ele corespund, în realitate, titlului de adăpost. Unele nici nu au cum să fie folosite în acest scop, altele sunt ocupate. Trebuie să existe și condiții de aerisire, de circulație a aerului, pentru că, dacă într-un spațiu se adună mai mulți oameni și nu există ventilație, faci mai mult rău decât bine”, a explicat Diaconu.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a menționat că, în prezent, responsabilitățile sunt împărțite între mai multe instituții. Primăriile și proprietarii spațiilor, majoritatea private, sunt responsabili de întreținerea acestora, în timp ce IGSU trebuie să le identifice și să le cartografieze.

Diaconu spune că această împărțire a responsabilităților a creat probleme și că autoritățile au început procesul de modificare a cadrului legal.

„Prima urgență este să facem claritate legislativă și o vom face destul de rapid. Se lucrează acum atât la lege, cât și la hotărârile de Guvern. Al doilea lucru este să facem o cartografiere corectă a locurilor care pot fi folosite”, a declarat oficialul.

Totodată, urmează să fie stabilite categoriile de adăposturi și să fie marcate corespunzător, astfel încât oamenii să le poată identifica în cazul unei situații de criză.

„Omul, chiar dacă se duce acum, nu găsește acest loc marcat”, a atras atenția Sergiu Diaconu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!