Magistratul Andrian Ciobanu, care a recunoscut în fața Comisiei Vetting că practică jocurile cu noroc, a fost eliberat din funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în urma acceptării raportului Comisiei privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), scrie Anticorupție.md.

În cadrul audierilor publice din ianuarie 2024 pentru ocuparea funcției de judecător la CSJ din 15 ianuarie curent efectuate de Comisia Vetting, Comisia a constatat că doar la 1 noiembrie 2021, Andrian Ciobanu, timp de cinci ore, a pus în joc 24.000 de lei. În total, în perioada 2021-2022, magistratul ar fi suportat cheltuieli pentru jocurile de noroc în valoare de 740.000 de lei, pe când salariul său anual constituia atunci 530.000 de lei.

Judecătorul a precizat că era în perioada de divorț și că nu consideră că a făcut ceva ilegal.

„Eu puneam 2.000, câștigam 5.000 și le extrăgeam. Cele 5.000 le puneam iarăși. Eu practic nu am avut niciun câștig din această loterie. Ceea ce am câștigat eu iarăși am depus în cont”, a precizat Ciobanu în fața comisiei. „A fost o chestie privată pentru mine, eu nu am afișat-o public”, a mai spus magistratul.

Potrivit ultimei declarații de avere și interese persoanale, depuse pentru anul 2023, magistratul declară că pe lângă salariul de 366.562 de lei primit de la Curtea de Apel Bălți, o altă sursă a mai fost și Loteria Națională de unde a recepționat un venit de 161.000 de lei.

Printre schimbările înregistrate în noua declarație de avere se remarcă și trei împrumuturi bancare făcute în 2023 și scadente în 2028 în valoare totală de 268.742 de lei, cu o rată a dobânzii de 11.20.

În aprilie curent, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat controlul averii și intereselor personale în privința lui Andrian Ciobanu. Totul după ce a fost recepționată o sesizare în care se reamintește despre informațiile care au apărut după interviul magistratului în fața Comisiei Vetting legate de depunerile de circa 740.000 de lei făcute în contul jocurilor de noroc în perioada 2021-2022.

Relația cu jocurile de noroc nu s-a închieat însă în 2022, dar a continuat și în 2023, Loteria Națională reprezentând pentru judecătorul de la Bălți o sursă de venit. Andrian Ciobanu a fost numit în funcția de judecător în 2009, la Judecătoria Rîșcani. În luna octombrie a anului 2016, a fost numit în funcție de judecător la Curtea de Apel Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM #jocuri de noroc #judecator

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.