Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

CUB cere adoptarea unui Program Național de măsuri urgente pentru garantarea siguranței rutiere

29 Mart. 2023, 15:37
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
29 Mart. 2023, 15:37 // Actualitate //  Realitatea.md

Partidul CUB este profund îngrijorat de situația gravă legată de accidentele rutiere din Republica Moldova și declară că nici o moarte pe șoselele și drumurile naționale nu se justifică. Sute și mii de oameni mor anual ori sunt traumatizați, în Republica Moldova, unde se înregistrează cel mai înalt grad de cazuri letale din Europa. Plătim un preț prea mare pentru că măsurile și acțiunile luate de autorități sunt insuficiente pentru ca cetățenii să fie feriți de pericole în orașele și cartierele în care aceștia locuiesc.

Din numele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB) și a Organizației CUB Femei, Dna Rodica Gramma, conferențiar universitar și specialist în politici de sănătate, a declarat în cadrul conferinței că, mii de cetățeni ai țării noastre sunt expuși zilnic riscului de a deveni victime în numeroase accidente rutiere, soldate cu traumatisme sau chiar pericol de viață și sănătate, pentru că în Republica Moldova nu se rezolvă sistematic garantarea siguranței rutiere. Doar în ultimii 4 ani în accidente rutiere au decedat peste 1000 de persoane, dintre aceștia 125 copii.

„Constatăm cu stupoare că astăzi în Moldova traversarea străzii sau mersul cu bicicleta sunt pericole serioase pentru viață, fiind încălcat grav dreptul la viață, dreptul la siguranță. Noi, în calitatea noastră de femei și mame, ne cerem dreptul de a crește copiii noștri în siguranță”, a declarat Rodica Gramma.

Faptul că potrivit statisticilor oficiale, în Republica Moldova, rata victimelor unor accidente în trafic este de 2 ori mai mare decât media europeană, vorbește grăitor despre stagnarea politicilor, care ar preveni aceste incidente dramatice. Orașele din RM sunt extrem de prost înzestrate astăzi să suporte un număr în creștere de autoturisme, fără parcări private și publice, fără idei inovatoare de fluidizare a traficului urban, orașele au devenit în ultimii ani cavouri uriașe de mașini. Drept urmare, trotuarele au devenit impracticabile în marea majoritate a cartierelor, iar pasagerii sunt aproape vânați de șoferi intransigenți

CUB consideră că această situație dramatică este cauzată de mai mulți factori – viteza excesivă, centura neprinsă, marcajele ilizibile, cultura redusă a șoferilor, alcoolul și alți factori de risc, dar și administrarea proastă a bugetelor pentru dezvoltarea localităților, infrastructura perimată a drumurilor, etc. Pentru a schimba radical situația deplorabilă a siguranței cetățenilor în trafic, CUB insistă pe necesitatea de a elabora și adopta o Strategie Națională pentru siguranța rutieră, care să aducă toți actorii relevanți, administrație locală, prestatori de servicii de transport, poliția rutieră, companii de asigurare la masa unui Comitet instituționalizat, care s-ar ocupa sistematic de aprobarea unor direcții de adaptare a Republicii Moldova la standardele de siguranță rutieră, existentă în UE.

Și reprezentanții Organizației de Tineri CUB s-au arătat nemulțumiți de starea de lucruri, amintind cu durere despre cele mai recente accidente, care au avut loc în sectorul Botanica, comuna Stăuceni și sectorul Ciocana din Municipiul Chișinău, legate de decesul unor copii și schilodirea unei tinere.

„Colegii mei pornesc la universitate, fiind nesiguri în  faptul că vor ajunge acasă nevătămați. Cum puteți cere tinerilor să rămână în țară, dacă nu sunteți în stare să le oferiți siguranță în ziua de mâine?”, a declarat Mădălina Bejenaru în cadrul conferinței.

„Pietonii sunt cei mai vulnerabili, în Republica Moldova”, a susținut și Igor Munteanu, Președintele CUB. „Orașele noastre sunt prost administrate, iar între poliție și APL se produc situații de conflicte politice și relații ostile. De multe ori, lipsa de marcaje vizibile le permite conducătorilor auto să depășească viteza admisă, să nu observe pietonii, mai ales din cauza vizibilității scăzute pe timp de noapte, iar infrastructura proastă de drumuri, slab iluminate și cultura rudimentară a unor șoferi cu mentalitate sovietică, crește zilnic numărul victimelor traficului prost reglementat al șoselelor și drumurilor din Republica Moldova”.

Susținând că siguranța cetățenilor este o prioritate a programului său politic, reprezentanții CUB au cerut autorităților centrale mai multă deschidere și competență pentru a aborda această temă cu maxim de seriozitate și profesionalism, îndemnând guvernul să ia următoarele măsuri prioritate:

  • Crearea urgentă a unui grup intersectorial de lucru pentru elaborarea în termeni cât mai restrânși a unei Strategii naționale pentru siguranța rutieră;
  • Preluarea practicilor internaționale și în special a recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății care și-au demonstrat eficienta în promovarea siguranței rutiere;
  • Adoptarea indicatorilor concreți, măsurabili pentru fiecare autoritate responsabilă de reducerea numărului de accidente și a deceselor în trafic (programe educaționale, campanii de sensibilizare, instalarea semnelor de semnalizare și reflectorizante, buget concret dedicat pentru investiții în siguranța drumurilor etc.);
  • Responsabilizarea și sancționarea autorităților de nivel central și local, care trebuie să răspundă pentru inacțiunile sale;
  • Investirea unui Ministru fără portofoliu pentru siguranța drumurilor, cu funcția de a coordona și susține formarea unui Comitet Național pentru politici privind siguranța drumurilor naționale și locale din perspectiva cetățeanului și transportului public.

Pentru ca Republica Moldova să progreseze în mod real spre standardele de bunăstare și democrație existente în Uniunea Europeană, Guvernul are obligația de a răspunde cerințelor lor legitime, iar una dintre ele este garantarea siguranței pe drumurile țării. Astăzi, indicatorii morbidității și mortalității prin traumatisme rutiere din Republica Moldova depășesc de 2 ori indicatorii celorlalte state europene (media în UE este de 42 victime la 1 mln populație, iar în Republica Moldova este indicator depășește 90).

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare își dorește ca siguranța cetățenilor sa fie o prioritate în aceasta țară și pentru asta va milita.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 14:59
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
18 Nov. 2026, 14:59 // Slider //  Daniela Baranovschi

Vladimir Plahotniuc susține că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care a fost menținută anularea sancțiunilor impuse de UE în 2023, ridică semne de întrebare și cu privire la modul în care sunt examinate dosarele sale penale în Republica Moldova. Fostul lider democrat afirmă că acuzațiile care i se aduc trebuie demonstrate prin probe, iar dreptul la apărare trebuie respectat.

Într-un mesaj transmis prin intermediul avocaților miercuri, 18 noiembrie, Plahotniuc a precizat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci a verificat dacă Consiliul UE a respectat procedurile atunci când a decis să-i impună sancțiuni. Potrivit acestuia, Consiliul s-a bazat pe informații din dosarele penale din Republica Moldova, fără să verifice dacă, în cadrul acestora, i-au fost respectate drepturile.

„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor”, a scris Plahotniuc.

Acesta a invocat mai multe presupuse încălcări de procedură în dosarele penale care îl vizează. Printre acestea se numără modul în care au fost formulate capetele de acuzare, utilizarea declarațiilor unui martor protejat și înlocuirea unui judecător fără respectarea procedurii de repartizare aleatorie a dosarului. De asemenea, Plahotniuc a criticat ceea ce consideră a fi o încălcare a prezumției de nevinovăție.

„Sunt întrebări juridice, nu emoționale. Exact de tipul celor pe care Curtea de la Luxemburg i-a cerut Consiliului să și le pună”, a afirmat acesta.

Fostul lider democrat a mai susținut că sancțiunile europene au fost prezentate în Republica Moldova drept o confirmare a vinovăției sale, deși instanța europeană a constatat că decizia Consiliului UE nu a fost susținută de verificări suficiente.

„Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare. Probe, nu comunicate. Fapte, nu emisiuni televizate”, a transmis Plahotniuc.

Amintim că, la 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului UE împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate sancțiunile impuse lui Plahotniuc. Astfel, anularea acestora a rămas în vigoare.

Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă dosarele penale din Republica Moldova, invocate pentru sancționarea lui Plahotniuc, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă. Cu alte cuvinte, înainte de a-l include pe lista de sancțiuni, Consiliul trebuia să se asigure că procedurile penale pe care și-a bazat decizia respectau aceste drepturi.

Hotărârea nu înseamnă însă că instanța europeană l-a declarat nevinovat pe Plahotniuc în dosarele penale din Republica Moldova. Judecătorii au examinat legalitatea sancțiunilor europene, nu acuzațiile penale care i se aduc în țară.

Vladimir Plahotniuc a fost inclus pe lista de sancțiuni a UE în mai 2023, alături de Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber și Igor Chaika. Măsurile prevedeau interdicția de călătorie în Uniunea Europeană, precum și înghețarea fondurilor și a resurselor economice. Plahotniuc a contestat decizia în instanță, iar Consiliul UE a atacat ulterior hotărârea prin care sancțiunile au fost anulate.

Plahotniuc a fost sancționat și de Statele Unite, în 2020, și de Canada, în 2023, pentru acte de corupție sistemică și acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!