Povestea celui mai amplu canal financiar prin care Rusia reușește să plătească pentru livrările de armament din China continuă să atragă atenția presei internaționale. Mass-media din Statele Unite, Marea Britanie și Europa a început să publice propriile anchete despre activitatea „Capital Bank of Central Asia” din Kârgâzstan – instituția financiară devenită element central în mecanismul de eludare a sancțiunilor impuse Moscovei, scrie pulsmedia.md, cu referire la Nexta.
Amintim că, în urmă cu aproximativ o lună, o investigație Nexta a arătat cum, prin intermediul „Capital Bank of Central Asia”, banca principală a Ministerului rus al Apărării, Promsvyazbank (PSB), efectuează plăți pentru armamentul livrat în secret armatei ruse. Unul dintre pilonii acestui mecanism este oligarhul pro-Kremlin Ilan Șor din Republica Moldova.
Potrivit agenției Bloomberg, Șor deține 51% din compania financiară A7, implicată direct în rețeaua de ocolire a sancțiunilor. Restul de 49% din acțiuni este controlat de banca militară PSB.
Până în ianuarie 2025, rolul-cheie în această schemă era deținut de „Keremet Bank” din Kârgâzstan. Însă, la începutul acestui an, Statele Unite au impus sancțiuni asupra acestei instituții.
Într-un comunicat oficial, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a precizat că, încă din vara anului 2024, oficiali ai „Keremet Bank” au colaborat cu autorități ruse și cu banca rusă PSB, aflată deja pe lista neagră a sancțiunilor americane.
După impunerea sancțiunilor, mai mulți foști oficiali ai „Keremet Bank” au preluat funcții importante în cadrul „Capital Bank of Central Asia”. În plus, banca a fost desemnată drept singura instituție autorizată să efectueze operațiuni transfrontaliere în ruble către și dinspre Rusia, ceea ce a consolidat statutul său în cadrul mecanismului de plată pentru armamentul chinez destinat Moscovei.
Publicația franceză La Tribune a descris această reorganizare drept un exemplu al modului în care anumite „structuri” se adaptează rapid pentru a-și menține rolul de intermediari în cooperarea militară secretă dintre Rusia și China.
În acest context, Rusiei i-a fost transmis un nou ultimatum: încetarea ostilităților sau înăsprirea sancțiunilor. Însă, în condițiile existenței unor astfel de canale de eludare, eficiența unor sancțiuni impuse de UE și SUA rămâne sub semnul întrebării, fiindcă mașinăria militară rusă poate continua să funcționeze nestingherită.
„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.
„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.
„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.
„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.
Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.
Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.
În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.
