Primul „limbaj al bebelușului” este nonverbal și apare la scurt timp după naștere. Acesta face grimase, plânge și se mișcă pentru a exprima o gamă largă de emoții și nevoi fizice, de la frică și foame până la frustrare și suprasolicitare senzorială. Urmează apoi perioada de gângureală, când bebelușii încep să facă sunete și încearcă să imite limbajul celor din jur. Părinții învață să asculte și să interpreteze diferitele tipuri de sunete ale acestuia. Totuși, momentul în care bebelușul va spune primele cuvinte magice variază foarte mult de la un copil la altul. În mod normal, ar trebui să atingă anumite etape de dezvoltare a limbajului la anumite vârste. Dacă ești nerăbdător să comunici, iată câteva metode de a face copilul să vorbească.

0 până la 6 luni

Ține-ți bebelușul aproape și uită-te la el în timp ce îi vorbești. Bebelușilor le plac fețele și te vor privi și vor reacționa în timp ce le vorbești.
Povestește-i despre ceea ce faci în timp ce îl hrănești, îi schimbi scutecul sau îl îmbăiezi.
Cântă-i! Acest lucru îl ajută să se familiarizeze cu ritmul limbajului.
Repetă sunetele pe care le face bebelușul, asta îi învață lecții despre ascultare și schimbul de rânduri într-o conversație.
Vorbește-i pe un ton melodios, ajută la captarea atenției bebelușului.

6 până la 12 luni

Numește și arată spre lucruri pe care le puteți vedea amândoi, de exemplu: „Uite, o pisică!”. Acest lucru îl ajută pe bebeluș să învețe cuvinte, iar în timp va începe să te imite. Pe măsură ce crește, adaugă mai multe detalii, cum ar fi: „Uite, o pisică neagră!”.
Răsfoiește cărți împreună cu bebelușul, nu trebuie să citești neapărat cuvintele de pe pagină, doar vorbește despre ceea ce vezi.
Oferă suzeta doar la ora de somn. Este greu să înveți să vorbești cu o suzetă în gură. Ideal ar fi să renunțați complet la ea până la 12 luni.
Joacă jocuri precum „cucu-bau” sau numărătorile amuzante de la jocul precum „de-a v-ați-ascunselea”. Acestea îl învață pe bebeluș abilități importante. să ia rândul, să fie atent și să asculte.

12 până la 18 luni

Dacă copilul tău încearcă să spună un cuvânt, dar îl greșește, pronunță corect cuvântul. De exemplu, dacă arată spre o pisică și spune „Pi!”, tu răspunde cu „Da, este o pisică”. Nu critica și nu-l certa pentru că a greșit.
Îmbogățește vocabularul copilului oferindu-i alegeri, cum ar fi: „Vrei un măr sau o banană?”.
Jucăriile și cărțile care fac zgomot îl vor ajuta să dezvolte abilități de ascultare.
Cântați împreună cântece pentru copii, mai ales cele care au gesturi. Realizarea gesturilor ajută copilul să-și amintească cuvintele.

18 până la 24 luni

Repetă cuvintele, de exemplu: „Unde sunt pantofii tăi?”, „Porți pantofi albaștri azi?” și „Hai să-ți punem pantofii”. Repetiția îl ajută pe copil să memoreze cuvintele.
Folosește instrucțiuni simple – copilul tău va înțelege unele instrucțiuni la această vârstă, precum „Ia-ți haina!” sau „Închide ușa!”. Păstrează instrucțiunile scurte și simple pentru a-l ajuta să înțeleagă.
Întreabă „Unde este…?” Roagă-l să arate spre urechea, nasul, piciorul lui și așa mai departe.
Limitează timpul zilnic petrecut la televizor: jocul și ascultarea de povești sunt mai utile atunci când învață să vorbească.

2 până la 3 ani

Ajută-l să construiască propoziții: copilul va începe să construiască propoziții simple în jurul vârstei de 2 ani. Încearcă să răspunzi folosind propoziții cu câteva cuvinte în plus. De exemplu, dacă spune „Jos șoseta”, răspunde cu „Da, dăm șoseta jos”.
Atrage-i atenția spunându-i numele la începutul propoziției. Dacă îi pui o întrebare, oferă-i suficient timp să răspundă.
Învață-l despre cuvinte care merg împreună. De exemplu, îi poți arăta o minge, un ursuleț și o zornăitoare și apoi spune „jucărie”.
Începe să folosești sunete simbolice, cum ar fi „ups” sau „opa” când scapi ceva din greșeală, sau „miau” când îi arăți o imagine cu o pisică.
Stinge televizorul și radioul: zgomotul de fundal îngreunează ascultarea.
Vorbește în timp ce faci curățenie, copiii de această vârstă adoră să ajute. Povestește-i despre ceea ce faci în timp ce faceți cumpărături, gătiți sau curățați împreună.

Dacă ești îngrijorat de dezvoltarea vorbirii sau limbajului copilului tău, vorbește cu medicul de familie sau cu pediatrul. Dacă este necesar, aceștia îți vor recomanda o consultație la departamentul local de terapie pentru vorbire și limbaj. Dacă preferi, poți să-l duci pe copil direct la un terapeut pentru vorbire și limbaj.

La ce vârstă începe un copil să vorbească

Vorbirea bebelușului la 3 luni: La 3 luni, bebelușul tău ascultă vocea ta, îți urmărește fața în timp ce vorbești și se întoarce spre alte voci, sunete și muzică auzite în casă. Mulți bebeluși preferă vocea feminină în detrimentul celei masculine și sunt atrași de voci și muzică auzite încă din perioada intrauterină. La finalul celor trei luni, bebelușii încep să „gângurească” – o vocalizare veselă, blândă, repetitivă, asemănătoare unui cântec.

Vorbirea bebelușului la 6 luni: La 6 luni, bebelușul tău începe să repete sunete diferite, precum „ba-ba” sau „da-da”. Până la sfârșitul lunii a șasea sau a șaptea, bebelușii reacționează la numele lor, recunosc limba maternă și folosesc tonul vocii pentru a-și exprima fericirea sau supărarea. Unii părinți entuziasmați pot interpreta șirul de „da-da” ca fiind primele cuvinte – „tata!” – dar la această vârstă, gânguritul este de obicei doar o înșiruire de silabe fără sens sau înțelegere reală.

Vorbirea bebelușului la 9 luni: După 9 luni, bebelușii încep să înțeleagă câteva cuvinte de bază, precum „nu” și „pa-pa”. De asemenea, pot începe să folosească o gamă mai largă de sunete consonantice și tonuri ale vocii și să își folosească mâinile pentru a comunica, conform Webmd.

Vorbirea bebelușului la 12-18 luni: Majoritatea bebelușilor spun câteva cuvinte simple, precum „mama” și „tata” până la sfârșitul primului an și acum încep să înțeleagă sensul lor. Ei răspund sau cel puțin înțeleg, chiar dacă nu ascultă întotdeauna, cererile simple de un singur pas, cum ar fi „Te rog, pune jos acel obiect!”.

Vorbirea bebelușului la 18 luni: Bebelușii de această vârstă spun mai multe cuvinte simple și pot arăta spre persoane, obiecte și părți ale corpului atunci când le denumești. Ei repetă cuvinte sau sunete pe care le aud de la tine, cum ar fi ultimul cuvânt dintr-o propoziție. Adesea omit începuturile sau sfârșiturile cuvintelor. De exemplu, pot spune „ică” în loc de „pisică” sau „piță” pentru „suliță sau apiță”.

Vorbirea bebelușului la 2 ani: La 2 ani, copiii încep să combine câteva cuvinte în fraze scurte de două până la patru cuvinte, cum ar fi „Mami, pa-pa”. Ei învață că cuvintele au înțelesuri care depășesc obiectele concrete, cum ar fi „cană” – cuvintele încep să însemne și idei abstracte, cum ar fi „al meu”.

Vorbirea bebelușului la 3 ani: Până la vârsta de 3 ani, vocabularul copilului se extinde rapid, iar jocurile „De-a…” le dezvoltă înțelegerea limbajului simbolic și abstract, cum ar fi „acum”, emoții precum „trist” și concepte spațiale precum „în”.

#bebelusi #sfaturi #specialisti

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.