Atacatorii cibernetici se ascund în spatele știrilor false, recunoaște șeful securității cibernetice din SRI. Hackerii se folosesc de tendința oamenilor de a accesa știrile false sau anunțurile pe subiecte care îi interesează. Utilizatorii nu-și dau seama că sunt ținta atacatorilor care încearcă astfel să obțină date personale și bani.

Inginerie socială. De asta se folosesc atacatorii cibernetici. Reușesc să determine persoane să acceseze un link și să urmeze acțiunile transmise fără ca utilizatorii să știe cine e în spatele mesajului.

Anton Rog – şef Centrul Național Cyberint: Dacă trimit asta printr-un mesaj pe WhatsApp, Telegram, Signal, nu contează, SMS, nici nu contează, printr-un mail, şi pun acolo ‘Nu vă vaccinaţi, că e rău, că nu ştiu ce’ şi pun un link ‘aici ai datele’ şi în spatele lui pun un malware, da, atunci fake news-ul, care exploatează o chestiune sensibilă a unei mase largi de oameni, este în directă legătură cu atacul cibernetic.

Vaccinarea este unul dintre motivele principale ale știrilor false în pandemie. Iar atacatorii cibernetici au profitat de asta. Mai ales că este un subiect popular, iar fake news-ul este greu de combătut.

Dorin Chirca – reprezentant RoVaccinare: Au fost informaţii false care s-au distribuit de 90.000 de 100.000 de ori pe un singur cont, au fost postări preluate de mai multe conturi şi aici nu vorbim de un cont de persoană publică. Culmea, informaţiile care combat aceste ştiri false nu sunt distirbuite la fel de repede.

Și nu se folosesc doar de vaccinare, ci de orice informație care l-ar putea interesa pe utilizator. Mai ales că, este foarte greu, spun specialiștii, să faci diferența între un anunț real și un anunț fals. Mai ales unul care are în spate un atac cibernetic.

Dan Petre – sociolog: Se luptă către o fereastră de atenție foarte redusă care este între 2 și 4 secunde. Vrem să fim conectați la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Lumea se mișcă din ce în ce mai repede și este din ce în ce mai haotică, dacă nu avem o teamă de abandon. Reacționăm așa ca să fim la curent cu ceea ce se întâmplă. Oamenii aceștia sunt familiarizați cu algoritmii pe baza cărora funcționează marile paltforme și pot să folosească asta ca să-și atingă obiectivele. Pot să targeteze să ajungă la oameni care sunt interesați de anumite subiecte.

Scopul atacatorilor cibernetici este să obțină date personale, date bancare sau chiar sume de bani drept răscumpărare pentru recuperarea conturilor.

Mihai Ion – specialist securitate cibernetică: Ei urmăresc poate pentru a fura datele, pentru a monetiza, pentru a fura banii sau pentru a răspândi mai departe conținut malițios. Este bine să prevenim decât să tratăm, să fim suspecți pentru link-uri și mesaje nesolicitate sau link cu mesaj pe care nu l-ai așteptat, ai fost invitat la o conferință care nu este în subiectul tău de interes.

Specialiștii recomandă să nu ne mai grăbim în accesarea anumitor link-uri. Iar dacă atacatorii au reușit să intre în sistemul nostru, să nu plătim și să anunțăm departamentul IT al companiei în care lucrăm.

#COVID-19 #hackeri #stiri false #vaccinare

Președintele României, Nicușor Dan, a discutat cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, despre extinderea Uniunii Europene și necesitatea deschiderii fără întârziere a tuturor clusterelor de negociere pentru Republica Moldova. Întrevederea a avut loc duminică, 13 septembrie, la Rovaniemi, în marja Summitului European dedicat Regiunii Arctice.

Potrivit lui Nicușor Dan, discuțiile au vizat, de asemenea, prioritățile agendei europene pentru perioada următoare, inclusiv negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual. România susține un buget european ambițios, menținerea unei politici de coeziune puternice și finanțarea adecvată a agriculturii.

Cei doi oficiali au abordat și subiecte de securitate, inclusiv consolidarea Flancului Estic al NATO în contextul amenințărilor Federației Ruse și al incursiunilor cu drone în spațiul aerian aliat. Nicușor Dan a apreciat sprijinul Germaniei pentru consolidarea capacității de descurajare și apărare a NATO în regiune.

Un alt subiect discutat a fost cooperarea dintre industriile de apărare din România și Germania, inclusiv în domeniul investițiilor, producției comune și transferului de tehnologie.

În ceea ce privește extinderea UE, președintele României a subliniat importanța susținerii parcursului european al Republicii Moldova și a deschiderii tuturor clusterelor de negociere.

Republica Moldova a deschis până acum două dintre cele șase clustere de negociere cu Uniunea Europeană. Primul, „Valori fundamentale”, a fost deschis la 15 iunie, iar al șaselea, „Relații externe”, în data de 14 iulie.

Cele patru clustere rămase sunt „Piața internă”, „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate durabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”. Autoritățile de la Chișinău și-au propus ca toate cele șase clustere să fie deschise în această toamnă.