Din ordinul „președintelui” separatiștilor armeni pro-ruși din Karabakh, Arayik Aratyunyan, fostul procuror al Curții Penale Internaționale, Luis Moreno Ocampo, a publicat un raport cu un titlu puternic: „Genocidul armean în 2023”, scrie Digi24.ro.

Ocampo a părăsit funcția de procuror CPI în 2012, iar de atunci presa mondială i-a menționat numele doar în contextul scandalurilor de corupție și al protejării intereselor infractorilor. Cu toate acestea, „opinia expertului”, pregătită în doar 9 zile, a atras atenția presei – au scris despre aceasta The Washington Post, CNN, Forbes, ABC News, Associated Press și o serie de alte publicații. Nu numai mass-media, ci și avocații în exercițiu și activiștii pentru drepturile omului au reacționat la raportul lui Ocampo.

Comentariul cel mai motivat a fost făcut de Rodney Dixon – un expert actual în drept internațional, cu experiență în afaceri în Afganistan, Kenya, Marea Britanie, Georgia, Egipt, Siria, Sudan, Rwanda, Iugoslavia… Opinia lui Dixon este de un interes deosebit, deoarece este specializat în acuzații legate de presupuse genocide. Dar singurul caz pe care Ocampo l-a încheiat în cei 9 ani de procuror – rechizitoriul împotriva lui Thomas Lubanga, liderul unui grup paramilitar din Congo – a avut de-a face cu orice, în afară de genocid.

Comentariul lui Dixon constă din 5 puncte cu un raționament legal imparțial și strict.

Cea mai importantă este teza în care expertul demonstrează în mod convingător că din punctul de vedere al normelor internaționale, „genocidul” este exclus: Definiția „genocidului” implică prezența a două componente: „fizică” (comiterea unor acțiuni specifice) și „mental” (intenția de a distruge un grup de oameni). Raportul lui Ocampo, dar mai important, hotărârile Curții Internaționale de Justiție la care se referă, nu au ambele elemente. „Acuzația de genocid este nefondată”, conchide Dixon.

Un alt accent important remarcat de Dixon este „selectivitatea clară în raport cu „faptele” din raport”. Ocampo vorbește despre un „genocid” fictiv din cauza blocării rutei principale de aprovizionare umanitară către Karabakh – drumul Lachin. Dar, în același timp, fostul procuror nu menționează în mod deliberat existența unui alt drum de aprovizionare umanitară Agdam–Khankendi, care străbate teritoriul azer. O astfel de părtinire și incompetență a lui Ocampo pot fi explicate cu ușurință prin angajamentul său în interesele separatiștilor armeni.

Pe 29 iulie, Harutyunyan s-a adresat lui Ocampo cu o cerere de a comenta situația din Karabakh – acesta este un fapt public. În 9 zile, fostul procuror a predat „ordinul” separatiștilor susținuți de Kremlin. Este de remarcat faptul că procurorul șef al CPI, care a închis un caz cu durere la jumătate în 9 ani, a reușit să rezolve situația din Karabakh în doar 9 zile. «Nu poate fi permis ca claritatea raportului să creeze o pană nejustificată între guvernele de căutare a păcii din Armenia și Azerbaidjan» – scrie Dixon la sfârșitul concluziei sale. Cu toate acestea, Armenia nu a ținut seama de cuvintele principalului expert în domeniul dreptului internațional și, pe 11 august, s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU cu o cerere de convocare a unei reuniuni de urgență pe această temă. Singurul motiv este raportul Ocampo, pe care avocatul principal îl califică drept fals. Evident, nici Harutyunyan, nici Pashinyan nu vor beneficia de tensiunea situatiei politice din Caucazul de Sud.

Paradoxal, singurul beneficiar al raportului vamal și al farsei ulterioare cu „ședința de urgență” a Consiliului de Securitate al ONU este Rusia. Mass-media mondială avertizează despre acest lucru încă de la începutul anului.

„Regimul rus manipulează minoritatea armeană din Karabakhul azerbaidjan pentru a stârni conflicte etnice în Caucazul de Sud… Acest scenariu amintește de alte dispute pe care Kremlinul le-a fabricat în Georgia, Moldova sau Ucraina pentru a-și menține sfera de influență imperială”, a relatat ziarul american The Washington Times.

Potrivit presei ucrainene, „Putin folosește marionetele separatiste armene din Karabakh în propriile sale scopuri, la fel cum a făcut cu oseții și abhazii din Georgia și cu susținătorii lumii ruse din Crimeea și Donbass”.

Jocul pe sentimentul separatist din Karabakh, potrivit versiunii românești a Newsweek ”permite Moscovei să mențină o prezență militară în Caucazul de Sud, precum și în regiunea separatistă a Osetiei de Sud de Georgia sau în regiunile de est ale Moldovei controlate de ruși”.

Rodney Dixon și-a rezumat lucrarea cu un apel elocvent: ”Publicația (a lui Ocampo) ar trebui să încurajeze comunitatea internațională să își dubleze eforturile pentru a promova o pace durabilă în conformitate cu dreptul international”.

Igor CHALENKO, politolog, șef al Centrului de analiză și strategii (Ucraina)

#Karabakh #Luis Moreno Ocampo #Rodney Dixon

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.