Din ordinul „președintelui” separatiștilor armeni pro-ruși din Karabakh, Arayik Aratyunyan, fostul procuror al Curții Penale Internaționale, Luis Moreno Ocampo, a publicat un raport cu un titlu puternic: „Genocidul armean în 2023”, scrie Digi24.ro.

Ocampo a părăsit funcția de procuror CPI în 2012, iar de atunci presa mondială i-a menționat numele doar în contextul scandalurilor de corupție și al protejării intereselor infractorilor. Cu toate acestea, „opinia expertului”, pregătită în doar 9 zile, a atras atenția presei – au scris despre aceasta The Washington Post, CNN, Forbes, ABC News, Associated Press și o serie de alte publicații. Nu numai mass-media, ci și avocații în exercițiu și activiștii pentru drepturile omului au reacționat la raportul lui Ocampo.

Comentariul cel mai motivat a fost făcut de Rodney Dixon – un expert actual în drept internațional, cu experiență în afaceri în Afganistan, Kenya, Marea Britanie, Georgia, Egipt, Siria, Sudan, Rwanda, Iugoslavia… Opinia lui Dixon este de un interes deosebit, deoarece este specializat în acuzații legate de presupuse genocide. Dar singurul caz pe care Ocampo l-a încheiat în cei 9 ani de procuror – rechizitoriul împotriva lui Thomas Lubanga, liderul unui grup paramilitar din Congo – a avut de-a face cu orice, în afară de genocid.

Comentariul lui Dixon constă din 5 puncte cu un raționament legal imparțial și strict.

Cea mai importantă este teza în care expertul demonstrează în mod convingător că din punctul de vedere al normelor internaționale, „genocidul” este exclus: Definiția „genocidului” implică prezența a două componente: „fizică” (comiterea unor acțiuni specifice) și „mental” (intenția de a distruge un grup de oameni). Raportul lui Ocampo, dar mai important, hotărârile Curții Internaționale de Justiție la care se referă, nu au ambele elemente. „Acuzația de genocid este nefondată”, conchide Dixon.

Un alt accent important remarcat de Dixon este „selectivitatea clară în raport cu „faptele” din raport”. Ocampo vorbește despre un „genocid” fictiv din cauza blocării rutei principale de aprovizionare umanitară către Karabakh – drumul Lachin. Dar, în același timp, fostul procuror nu menționează în mod deliberat existența unui alt drum de aprovizionare umanitară Agdam–Khankendi, care străbate teritoriul azer. O astfel de părtinire și incompetență a lui Ocampo pot fi explicate cu ușurință prin angajamentul său în interesele separatiștilor armeni.

Pe 29 iulie, Harutyunyan s-a adresat lui Ocampo cu o cerere de a comenta situația din Karabakh – acesta este un fapt public. În 9 zile, fostul procuror a predat „ordinul” separatiștilor susținuți de Kremlin. Este de remarcat faptul că procurorul șef al CPI, care a închis un caz cu durere la jumătate în 9 ani, a reușit să rezolve situația din Karabakh în doar 9 zile. «Nu poate fi permis ca claritatea raportului să creeze o pană nejustificată între guvernele de căutare a păcii din Armenia și Azerbaidjan» – scrie Dixon la sfârșitul concluziei sale. Cu toate acestea, Armenia nu a ținut seama de cuvintele principalului expert în domeniul dreptului internațional și, pe 11 august, s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU cu o cerere de convocare a unei reuniuni de urgență pe această temă. Singurul motiv este raportul Ocampo, pe care avocatul principal îl califică drept fals. Evident, nici Harutyunyan, nici Pashinyan nu vor beneficia de tensiunea situatiei politice din Caucazul de Sud.

Paradoxal, singurul beneficiar al raportului vamal și al farsei ulterioare cu „ședința de urgență” a Consiliului de Securitate al ONU este Rusia. Mass-media mondială avertizează despre acest lucru încă de la începutul anului.

„Regimul rus manipulează minoritatea armeană din Karabakhul azerbaidjan pentru a stârni conflicte etnice în Caucazul de Sud… Acest scenariu amintește de alte dispute pe care Kremlinul le-a fabricat în Georgia, Moldova sau Ucraina pentru a-și menține sfera de influență imperială”, a relatat ziarul american The Washington Times.

Potrivit presei ucrainene, „Putin folosește marionetele separatiste armene din Karabakh în propriile sale scopuri, la fel cum a făcut cu oseții și abhazii din Georgia și cu susținătorii lumii ruse din Crimeea și Donbass”.

Jocul pe sentimentul separatist din Karabakh, potrivit versiunii românești a Newsweek ”permite Moscovei să mențină o prezență militară în Caucazul de Sud, precum și în regiunea separatistă a Osetiei de Sud de Georgia sau în regiunile de est ale Moldovei controlate de ruși”.

Rodney Dixon și-a rezumat lucrarea cu un apel elocvent: ”Publicația (a lui Ocampo) ar trebui să încurajeze comunitatea internațională să își dubleze eforturile pentru a promova o pace durabilă în conformitate cu dreptul international”.

Igor CHALENKO, politolog, șef al Centrului de analiză și strategii (Ucraina)

#Karabakh #Luis Moreno Ocampo #Rodney Dixon

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, 6 septembrie, în cadrul unor demersuri diplomatice menite să identifice soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, scrie mediafax.ro.

„Astăzi s-a stabilit clar că emisarii americani vor fi în Ucraina în zilele următoare și, de asemenea, în Rusia. Avem detaliile din partea echipei președintelui SUA. Am discutat astăzi că Steve Witkoff și Jared Kushner vor vizita Moscova și apoi, duminică, Kievul”, a declarat Zelenski, pe rețelele de socializare.

Președintele ucrainean a spus că autoritățile de la Kiev se pregătesc pentru vizita delegației americane și că a avut loc o reuniune cu echipa diplomatică ucraineană care lucrează cu Statele Unite ale Americii.

„La fel cum am făcut și în timpul vizitelor diplomatice americane anterioare, vom asigura funcționarea normală a spațiului aerian rusesc, astfel încât negociatorii să poată ajunge în siguranță”, a afirmat Zelenski.

Zelenski cere Rusiei să oprească atacurile aeriene

Liderul ucrainean a subliniat că măsurile de siguranță nu sunt luate pentru Rusia, ci pentru reprezentanții americani care participă la negocieri.

„Avem grijă de ei, nu de Rusia”, a spus Zelenski.

El a precizat că Ucraina nu va efectua lovituri aeriene împotriva Rusiei în perioada necesară vizitei și a cerut Moscovei să adopte aceeași poziție.

„Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră, iar Rusia trebuie să facă același lucru, asigurându-se că nu vor exista lovituri aeriene din partea sa pentru perioada necesară desfășurării acestor discuții și rezolvării problemelor logistice legate de această vizită americană”, a declarat președintele ucrainean.

Solicitarea vine în timp ce Rusia și Ucraina continuă să efectueze atacuri aeriene, inclusiv asupra unor zone aflate în interiorul teritoriului celeilalte țări. Vineri, un atac cu dronă rusesc a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei din centrul Kievului.

„Trebuie să căutăm opțiuni reale pentru a pune capăt războiului”

Zelenski a declarat că obiectivul Kievului este ca vizita și negocierile cu partea americană să fie „cât mai constructive și substanțiale posibil”.

„Trebuie să căutăm opțiuni reale pentru a duce acest război spre sfârșit. Vom vedea ce propuneri aduc Steve și Jared și ce li se va spune la Moscova ca răspuns”, a spus Zelenski.