Într-un interviu acordat publicației Școala 9, logopedul român Andreea Năstase explică cum accesul de la vârste mici la ecrane de orice tip (telefoane mobile, jocuri, tablete, n.red.) le provoacă copiilor tulburări de atenție și de învățare. De aici pot apărea și probleme de vorbire.

Ce sfaturi oferi părinților? Când să te caute un părinte? Când ar trebui să se alarmeze?

Dacă cel mic are 2 ani și nu înțelege ceea ce i se comunică sau se exprimă în majoritatea timpului cu ajutorul limbajului gestual, adică arată cu degetul ce vrea sau îi trage de mână pe părinți când își dorește un lucru. În cazul în care cel mic are 3 ani și nu se înțelege nimic din exprimarea acestuia, dacă are 5 ani și se bâlbâie sau are 8 ani și confundă literele, iar scrisul este dezordonat.

De unde vine această creștere?

Ne confruntăm cu o atitudine hiperprotectoare a părinților care se transformă ușor și pe nesimțite într-o lipsă de stimulare verbală, motorie și cognitivă a copiilor. În plus, părinții oferă copiilor acces îndelungat la ecrane de orice tip la vârste fragede. Se cunoaște faptul că expunerea timpurie la ecrane se asociază cu tulburările de atenție, atenția fiind un proces psihic cognitiv ce stă la baza învățării.

Cum îl ajută logopedul pe copilul cu tulburări de limbaj?

Logopedul este prietenul copilului, este terapeutul care îl ajută pe copil să își îmbunătățească pronunția sau să-și descopere vocea atât de prețioasă și atât de necesară pentru a putea comunica.

Care sunt pragurile de dezvoltare normală a limbajului la sugar și la copilul mic?

Pentru că limbajul să se afle în parametrii unei dezvoltări normale este foarte important ca sugarul să lalalizeze (gângurească, n.r.) începând cu lunile 5 sau 6, iar în jurul vârstei de 1 an să spună deja primele cuvinte cu sens.

Care este vârsta recomandată pentru începerea unei terapii?

Depinde foarte mult la ce diagnostic ne raportăm. Dacă ne referim la întârzierea în dezvoltarea limbajului, terapia logopedică poate fi începută și la vârsta de 1 an sau cât mai devreme posibil, iar dacă ne gândim la o tulburare de pronunție, vârsta potrivită pentru începerea terapiei logopedice poate fi cea de 4 ani. În cazul unei tulburări de ritm și fluență precum bâlbâiala, după vârsta de 4 ani și jumătate.

Cum se desfășoară o ședință de logopedie? Ce se întâmplă la o astfel de întâlnire?

În cadrul terapiei logopedice dezvoltarea unei relații bazate pe încredere și prietenie reciprocă cu copilul este esențială pentru progresul intervenției. Jocul este limbajul comun dintre logoped și copil și doar prin joacă reușim să îndeplinim obiectivele logopedice .

Cât durează o ședință și de câte ori pe săptămână e necesar să te viziteze copilul?

De obicei o ședință durează în jur de 50 minute, iar frecvența diferă în funcție de gravitatea diagnosticului. Astfel că, putem vorbi de o ședință săptămânală, dar sunt și cazuri în care ne întâlnim cu un copil și de 5 ori pe săptămână.

Ce ar trebui să urmărească părinții ca să poată preveni sau interveni din timp?

Întotdeauna sfătuiesc părinții să fie extrem de atenți la dezvoltarea limbajului copiilor lor astfel încât să se încadreze în parametri normali de dezvoltare, să renunțe la hiperprotejarea copiilor, evitarea ecranelor sub vârsta de 2 ani și să le permită copiilor să fie autonomi.

Ce sfaturi oferi părinților? Când să te caute un părinte? Când ar trebui să se alarmeze?

„Părinții vorbesc foarte mult cu copiii lor, dar folosesc monologul în locul dialogului”

Cum ar putea un părinte să stimuleze limbajul copilului?

Vorbind cu el și cerându-i să răspundă înapoi. În general, părinții vorbesc foarte mult cu copiii lor, dar folosesc monologul în locul dialogului. În altă ordine de idei, evitând ecranele până la vârsta de 2 ani și jumătate, evitând alimentele cu textură fină, blenduite căci musculatura aparatului fonoarticulator va avea o mobilitate scăzută și astfel și copilului îi va fi foarte dificil să articuleze sunetele.

Ce cărți crezi că sunt benefice părinților și e imperios necesar să le parcurgă?

Din fericire, trăim niște vremuri minunate din punct de vedere al informației. Avem acces facil la enorm de multă informație: cărți, articole, emisiuni TV, podcasturi, webinarii live. Recomand toate cărțile de parentaj și de asemenea, webinariile de pe Facebook legate de stimularea limbajului.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.