Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

De ce tot mai mulți copii ajung la logoped? Expert: Acces îndelungat la ecrane la vârste fragede

27 Sept. 2021, 17:34
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
27 Sept. 2021, 17:34 // Societate //  Realitatea.md

Într-un interviu acordat publicației Școala 9, logopedul român Andreea Năstase explică cum accesul de la vârste mici la ecrane de orice tip (telefoane mobile, jocuri, tablete, n.red.) le provoacă copiilor tulburări de atenție și de învățare. De aici pot apărea și probleme de vorbire.

Ce sfaturi oferi părinților? Când să te caute un părinte? Când ar trebui să se alarmeze?

Dacă cel mic are 2 ani și nu înțelege ceea ce i se comunică sau se exprimă în majoritatea timpului cu ajutorul limbajului gestual, adică arată cu degetul ce vrea sau îi trage de mână pe părinți când își dorește un lucru. În cazul în care cel mic are 3 ani și nu se înțelege nimic din exprimarea acestuia, dacă are 5 ani și se bâlbâie sau are 8 ani și confundă literele, iar scrisul este dezordonat.

De unde vine această creștere?

Ne confruntăm cu o atitudine hiperprotectoare a părinților care se transformă ușor și pe nesimțite într-o lipsă de stimulare verbală, motorie și cognitivă a copiilor. În plus, părinții oferă copiilor acces îndelungat la ecrane de orice tip la vârste fragede. Se cunoaște faptul că expunerea timpurie la ecrane se asociază cu tulburările de atenție, atenția fiind un proces psihic cognitiv ce stă la baza învățării.

Cum îl ajută logopedul pe copilul cu tulburări de limbaj?

Logopedul este prietenul copilului, este terapeutul care îl ajută pe copil să își îmbunătățească pronunția sau să-și descopere vocea atât de prețioasă și atât de necesară pentru a putea comunica.

Care sunt pragurile de dezvoltare normală a limbajului la sugar și la copilul mic?

Pentru că limbajul să se afle în parametrii unei dezvoltări normale este foarte important ca sugarul să lalalizeze (gângurească, n.r.) începând cu lunile 5 sau 6, iar în jurul vârstei de 1 an să spună deja primele cuvinte cu sens.

Care este vârsta recomandată pentru începerea unei terapii?

Depinde foarte mult la ce diagnostic ne raportăm. Dacă ne referim la întârzierea în dezvoltarea limbajului, terapia logopedică poate fi începută și la vârsta de 1 an sau cât mai devreme posibil, iar dacă ne gândim la o tulburare de pronunție, vârsta potrivită pentru începerea terapiei logopedice poate fi cea de 4 ani. În cazul unei tulburări de ritm și fluență precum bâlbâiala, după vârsta de 4 ani și jumătate.

Cum se desfășoară o ședință de logopedie? Ce se întâmplă la o astfel de întâlnire?

În cadrul terapiei logopedice dezvoltarea unei relații bazate pe încredere și prietenie reciprocă cu copilul este esențială pentru progresul intervenției. Jocul este limbajul comun dintre logoped și copil și doar prin joacă reușim să îndeplinim obiectivele logopedice .

Cât durează o ședință și de câte ori pe săptămână e necesar să te viziteze copilul?

De obicei o ședință durează în jur de 50 minute, iar frecvența diferă în funcție de gravitatea diagnosticului. Astfel că, putem vorbi de o ședință săptămânală, dar sunt și cazuri în care ne întâlnim cu un copil și de 5 ori pe săptămână.

Ce ar trebui să urmărească părinții ca să poată preveni sau interveni din timp?

Întotdeauna sfătuiesc părinții să fie extrem de atenți la dezvoltarea limbajului copiilor lor astfel încât să se încadreze în parametri normali de dezvoltare, să renunțe la hiperprotejarea copiilor, evitarea ecranelor sub vârsta de 2 ani și să le permită copiilor să fie autonomi.

Ce sfaturi oferi părinților? Când să te caute un părinte? Când ar trebui să se alarmeze?

Dacă cel mic are 2 ani și nu înțelege ceea ce i se comunică sau se exprimă în majoritatea timpului cu ajutorul limbajului gestual, adică arată cu degetul ce vrea sau îi trage de mână pe părinți când își dorește un lucru. În cazul în care cel mic are 3 ani și nu se înțelege nimic din exprimarea acestuia, dacă are 5 ani și se bâlbâie sau are 8 ani și confundă literele, iar scrisul este dezordonat.

„Părinții vorbesc foarte mult cu copiii lor, dar folosesc monologul în locul dialogului”

Cum ar putea un părinte să stimuleze limbajul copilului?

Vorbind cu el și cerându-i să răspundă înapoi. În general, părinții vorbesc foarte mult cu copiii lor, dar folosesc monologul în locul dialogului. În altă ordine de idei, evitând ecranele până la vârsta de 2 ani și jumătate, evitând alimentele cu textură fină, blenduite căci musculatura aparatului fonoarticulator va avea o mobilitate scăzută și astfel și copilului îi va fi foarte dificil să articuleze sunetele.

Ce cărți crezi că sunt benefice părinților și e imperios necesar să le parcurgă?

Din fericire, trăim niște vremuri minunate din punct de vedere al informației. Avem acces facil la enorm de multă informație: cărți, articole, emisiuni TV, podcasturi, webinarii live. Recomand toate cărțile de parentaj și de asemenea, webinariile de pe Facebook legate de stimularea limbajului.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 14:59
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
18 Nov. 2026, 14:59 // Slider //  Daniela Baranovschi

Vladimir Plahotniuc susține că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care a fost menținută anularea sancțiunilor impuse de UE în 2023, ridică semne de întrebare și cu privire la modul în care sunt examinate dosarele sale penale în Republica Moldova. Fostul lider democrat afirmă că acuzațiile care i se aduc trebuie demonstrate prin probe, iar dreptul la apărare trebuie respectat.

Într-un mesaj transmis prin intermediul avocaților miercuri, 18 noiembrie, Plahotniuc a precizat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci a verificat dacă Consiliul UE a respectat procedurile atunci când a decis să-i impună sancțiuni. Potrivit acestuia, Consiliul s-a bazat pe informații din dosarele penale din Republica Moldova, fără să verifice dacă, în cadrul acestora, i-au fost respectate drepturile.

„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor”, a scris Plahotniuc.

Acesta a invocat mai multe presupuse încălcări de procedură în dosarele penale care îl vizează. Printre acestea se numără modul în care au fost formulate capetele de acuzare, utilizarea declarațiilor unui martor protejat și înlocuirea unui judecător fără respectarea procedurii de repartizare aleatorie a dosarului. De asemenea, Plahotniuc a criticat ceea ce consideră a fi o încălcare a prezumției de nevinovăție.

„Sunt întrebări juridice, nu emoționale. Exact de tipul celor pe care Curtea de la Luxemburg i-a cerut Consiliului să și le pună”, a afirmat acesta.

Fostul lider democrat a mai susținut că sancțiunile europene au fost prezentate în Republica Moldova drept o confirmare a vinovăției sale, deși instanța europeană a constatat că decizia Consiliului UE nu a fost susținută de verificări suficiente.

„Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare. Probe, nu comunicate. Fapte, nu emisiuni televizate”, a transmis Plahotniuc.

Amintim că, la 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului UE împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate sancțiunile impuse lui Plahotniuc. Astfel, anularea acestora a rămas în vigoare.

Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă dosarele penale din Republica Moldova, invocate pentru sancționarea lui Plahotniuc, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă. Cu alte cuvinte, înainte de a-l include pe lista de sancțiuni, Consiliul trebuia să se asigure că procedurile penale pe care și-a bazat decizia respectau aceste drepturi.

Hotărârea nu înseamnă însă că instanța europeană l-a declarat nevinovat pe Plahotniuc în dosarele penale din Republica Moldova. Judecătorii au examinat legalitatea sancțiunilor europene, nu acuzațiile penale care i se aduc în țară.

Vladimir Plahotniuc a fost inclus pe lista de sancțiuni a UE în mai 2023, alături de Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber și Igor Chaika. Măsurile prevedeau interdicția de călătorie în Uniunea Europeană, precum și înghețarea fondurilor și a resurselor economice. Plahotniuc a contestat decizia în instanță, iar Consiliul UE a atacat ulterior hotărârea prin care sancțiunile au fost anulate.

Plahotniuc a fost sancționat și de Statele Unite, în 2020, și de Canada, în 2023, pentru acte de corupție sistemică și acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!