Într-un interviu acordat publicației Școala 9, logopedul român Andreea Năstase explică cum accesul de la vârste mici la ecrane de orice tip (telefoane mobile, jocuri, tablete, n.red.) le provoacă copiilor tulburări de atenție și de învățare. De aici pot apărea și probleme de vorbire.

Ce sfaturi oferi părinților? Când să te caute un părinte? Când ar trebui să se alarmeze?

Dacă cel mic are 2 ani și nu înțelege ceea ce i se comunică sau se exprimă în majoritatea timpului cu ajutorul limbajului gestual, adică arată cu degetul ce vrea sau îi trage de mână pe părinți când își dorește un lucru. În cazul în care cel mic are 3 ani și nu se înțelege nimic din exprimarea acestuia, dacă are 5 ani și se bâlbâie sau are 8 ani și confundă literele, iar scrisul este dezordonat.

De unde vine această creștere?

Ne confruntăm cu o atitudine hiperprotectoare a părinților care se transformă ușor și pe nesimțite într-o lipsă de stimulare verbală, motorie și cognitivă a copiilor. În plus, părinții oferă copiilor acces îndelungat la ecrane de orice tip la vârste fragede. Se cunoaște faptul că expunerea timpurie la ecrane se asociază cu tulburările de atenție, atenția fiind un proces psihic cognitiv ce stă la baza învățării.

Cum îl ajută logopedul pe copilul cu tulburări de limbaj?

Logopedul este prietenul copilului, este terapeutul care îl ajută pe copil să își îmbunătățească pronunția sau să-și descopere vocea atât de prețioasă și atât de necesară pentru a putea comunica.

Care sunt pragurile de dezvoltare normală a limbajului la sugar și la copilul mic?

Pentru că limbajul să se afle în parametrii unei dezvoltări normale este foarte important ca sugarul să lalalizeze (gângurească, n.r.) începând cu lunile 5 sau 6, iar în jurul vârstei de 1 an să spună deja primele cuvinte cu sens.

Care este vârsta recomandată pentru începerea unei terapii?

Depinde foarte mult la ce diagnostic ne raportăm. Dacă ne referim la întârzierea în dezvoltarea limbajului, terapia logopedică poate fi începută și la vârsta de 1 an sau cât mai devreme posibil, iar dacă ne gândim la o tulburare de pronunție, vârsta potrivită pentru începerea terapiei logopedice poate fi cea de 4 ani. În cazul unei tulburări de ritm și fluență precum bâlbâiala, după vârsta de 4 ani și jumătate.

Cum se desfășoară o ședință de logopedie? Ce se întâmplă la o astfel de întâlnire?

În cadrul terapiei logopedice dezvoltarea unei relații bazate pe încredere și prietenie reciprocă cu copilul este esențială pentru progresul intervenției. Jocul este limbajul comun dintre logoped și copil și doar prin joacă reușim să îndeplinim obiectivele logopedice .

Cât durează o ședință și de câte ori pe săptămână e necesar să te viziteze copilul?

De obicei o ședință durează în jur de 50 minute, iar frecvența diferă în funcție de gravitatea diagnosticului. Astfel că, putem vorbi de o ședință săptămânală, dar sunt și cazuri în care ne întâlnim cu un copil și de 5 ori pe săptămână.

Ce ar trebui să urmărească părinții ca să poată preveni sau interveni din timp?

Întotdeauna sfătuiesc părinții să fie extrem de atenți la dezvoltarea limbajului copiilor lor astfel încât să se încadreze în parametri normali de dezvoltare, să renunțe la hiperprotejarea copiilor, evitarea ecranelor sub vârsta de 2 ani și să le permită copiilor să fie autonomi.

Ce sfaturi oferi părinților? Când să te caute un părinte? Când ar trebui să se alarmeze?

„Părinții vorbesc foarte mult cu copiii lor, dar folosesc monologul în locul dialogului”

Cum ar putea un părinte să stimuleze limbajul copilului?

Vorbind cu el și cerându-i să răspundă înapoi. În general, părinții vorbesc foarte mult cu copiii lor, dar folosesc monologul în locul dialogului. În altă ordine de idei, evitând ecranele până la vârsta de 2 ani și jumătate, evitând alimentele cu textură fină, blenduite căci musculatura aparatului fonoarticulator va avea o mobilitate scăzută și astfel și copilului îi va fi foarte dificil să articuleze sunetele.

Ce cărți crezi că sunt benefice părinților și e imperios necesar să le parcurgă?

Din fericire, trăim niște vremuri minunate din punct de vedere al informației. Avem acces facil la enorm de multă informație: cărți, articole, emisiuni TV, podcasturi, webinarii live. Recomand toate cărțile de parentaj și de asemenea, webinariile de pe Facebook legate de stimularea limbajului.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.