Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

22 august 2026

De cinci ori mai multe mașini decât capacitatea Chișinăului. Ceban înaintează o lege pentru parcări

27 Nov. 2025, 10:27
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Vlada Ciorici
27 Nov. 2025, 10:27 // Actualitate //  Vlada Ciorici

Primarul Capitalei, Ion Ceban, a anunțat în Parlament despre un proiect de lege care să reglementeze parcările din Chișinău și din toată țara. El spune că, deși Primăria a amenajat mii de locuri de parcare, nu există o lege clară care să stabilească modul de organizare, administrare și utilizare a acestora.

Edilul a menționat că orașul a fost construit pentru 90.000 de mașini.

„Actualmente datele oficiale arată că în municipiu sunt înregistrate peste 400 de mii de mașini, iar ținând cont că zilnic intră sau traversează orașul alte sute de mașini din toată țara, sau chiar din afara țării, zilnic cifra automobilelor care se află pe teritoriul capitalei, depășesc peste jumătate de milion”, a declarat Ceban.

Scopul legii este să asigure reguli clare, să fluidizeze traficul, să folosească eficient spațiul urban și să introducă un sistem transparent de plată pentru parcări.

„90 la sută dintre toți deputații și funcționarii din toate instituțiile statului locuiesc pe teritoriul Chișinăului și pe fiecare îl vizează direct sau indirect această problemă , iar reglementarea prin lege a acestui subiect este imperativ la această etapă. Vom propune fiecărui deputat să contrasemneze proiectul de lege propus. Este nevoie doar de voința deputaților de a vota acest proiect de lege propus spre examinare și aprobare”, a spus primarul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Aug. 2026, 16:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
22 Aug. 2026, 16:09 // Slider //  Realitatea.md

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.