Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis cererea depusă de Platforma Demnitate și Adevăr privind legalitatea deschiderii a 44 de secții de votare destinate alegătorilor din regiunea transnistreană și a dispus remiterea acesteie chestiuni către Curtea Constituțională, pentru a examina constituționalitatea unor prevederi din Codul electoral.

Astfel, Curtea Constituțională ar urma să examineze sintagma „fără respectarea procedurii prealabile” din art. 72 alin. (3) din Codul electoral, prin prisma dispoziţiilor art. 7, art.20 alin.(2), art. 23 alin. (2), art. 38, din Constituţia Republicii Moldova, sintagma „Contestaţiile” şi sintagmele „se examinează în conformitate cu prevederile Codului administrativ” din art. 73 alin. (7) Cod electoral, prin prisma dispoziţiilor art.7, art.20 alin.(2), art. 23 alin. (2), art. 38, din Constituţia Republicii Moldova.

De asemenea, urmează să se decidă asupra constituționalității sintagmelor „Instanţa de judecată adoptă şi pronunţă hotărîrea în conformitate cu prevederile şi ale Codului administrativ” din art. 74 alin. (1) Cod electoral, prin prisma dispoziţiilor art. 7, art.20 alin.(2), art. 23 alin. (2), art. 38, din Constituţia Republicii Moldova.

CSJ a mai decis că „se amână examinarea cauzei în ordine de recurs, până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac”.

#CEC #CSJ #Curtea Constitutionala #secții de votare

Comisia Europeană a aprobat luni, 24 august, o finanțare de 6,1 miliarde de euro pentru noi achiziții militare destinate Ucrainei, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și drone. Fondurile vor fi utilizate pentru sisteme de apărare aeriană și antirachetă, rachete, muniții și radare, scrie DigiEconomic.

Decizia a fost anunțată de Executivul European de Ziua Independenței Ucrainei și face parte din împrumutul de sprijin pentru Ucraina (UASL), în valoare totală de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027.

„Astăzi (luni n.r.) am aprobat 6,1 miliarde de euro pentru sistemele de apărare aeriană și antirachetă, rachetele, munițiile și radarele de care Ucraina are nevoie urgentă. În timp ce Rusia își intensifică atacurile, ne sporim sprijinul pentru a ajuta Ucraina să-și protejeze populația și să-și apere spațiul aerian. Europa este alături de Ucraina și îi vom furniza ceea ce are nevoie, atunci când are nevoie”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit Executivului comunitar, 376 de atacuri cu rachete au fost înregistrate numai în luna iulie, iar intensificarea atacurilor a crescut necesarul de echipamente pentru apărarea aeriană.

Majoritatea achizițiilor vor fi făcute de la companii din UE

Cele 6,1 miliarde de euro se adaugă unor planuri de achiziții în valoare de 16 miliarde de euro aprobate anterior, dintre care 8,35 miliarde de euro au fost deja plătite, pentru a asigura Ucrainei livrarea la timp și în cantitățile necesare a echipamentelor esențiale.

Majoritatea noilor achiziții ar urma să provină de la companii din industria europeană de apărare.

Comisia consideră că livrările trebuie accelerate prin utilizarea unor echipamente din stocurile existente, reprioritizarea comenzilor și creșterea capacităților de producție.

Ucraina va putea solicita efectuarea plăților după prezentarea contractelor semnate cu companiile din industria de apărare.

Documentele vor fi verificate de Comisia Europeană înainte de deblocarea banilor.

60 de miliarde de euro pentru apărare în 2026-2027

Împrumutul UASL pune la dispoziția Ucrainei până la 90 de miliarde de euro, dintre care 30 de miliarde de euro sunt destinate sprijinului bugetar, iar 60 de miliarde de euro finanțării apărării.

Pentru 2026, 28,3 miliarde de euro sunt alocate consolidării capacităților industriei de apărare a Ucrainei. Comisia precizează că finanțările sunt acordate în funcție de evoluția necesităților Ucrainei și sunt supuse unor condiții și mecanisme de monitorizare.

De la începutul războiului, în 2022, Uniunea Europeană și statele membre au acordat Ucrainei un sprijin total de 220,2 miliarde de euro, dintre care 3,8 miliarde de euro provin din veniturile generate de activele rusești imobilizate.