Deputaţii ruşi au votat miercuri, 24 ianuarie 2024, într-o primă lectură un proiect de lege care prevede confiscarea banilor şi a bunurilor oricărei persoane găsite vinovate pentru răspândirea de „informaţii false” despre armată.

Acest document reprezintă o nouă ilustrare a măsurilor luate pentru a reprima criticile la adresa Kremlinului, după aproape doi ani de la invazia pe scară largă în Ucraina.

Textul a fost aprobat de 395 de deputaţi, potrivit lui Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), fără a preciza câţi din totalul celor 450 de deputaţi s-au abţinut sau au votat împotrivă.

De fapt, proiectul de lege nu prevede confiscarea absolută a tuturor bunurilor unei persoane condamnate, ci confiscarea banilor săi şi a fondurilor „utilizate sau destinate” să finanţeze activităţi „criminale”, termeni care rămân totuşi foarte vagi.

„Oricine încearcă să distrugă Rusia şi să o trădeze trebuie să primească pedeapsa pe care o merită şi să compenseze daunele provocate ţării”, a declarat sâmbătă Volodin pe reţelele de socializare.

Această măsură trebuie de asemenea să permită pedepsirea „ticăloşilor” care „murdăresc ţara noastră şi soldaţii” angajaţi în Ucraina, a insistat el.

Textul prevede de semenea să autorizeze justiţia să retragă toate distincţiile onorifice ale statului persoanelor condamnate pentru „difuzarea de informaţii false”.

Acuzaţia de difuzare de „informaţii false” despre armata rusă este pasibilă de o pedeapsă maximă la închisoare de 15 ani. Mai multe sute de ruşi simpli au fost condamnaţi în virtutea acestui articol din Codul penal în ultimii aproape doi ani. Moscova a scos în afara legii criticile împotriva armatei la puţin timp după lansarea invaziei în Ucraina la 24 februarie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#armata #confiscare #deputati #Rusia

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.