Viktor Orban i-a confirmat lui Jens Stoltenberg că Ungaria susține aderarea Suediei la NATO

Viktor Orban și-a reafirmat susținerea pentru aderarea la NATO a Suediei, miercuri, 24 ianuarie curent, într-o convorbire telefonică purtată cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la o zi după votul Turciei şi invitaţia lansată premierului suedez de către Budapesta.

Deși deputaţii maghiari urmează să se reunească la mijlocul lunii februarie, aderarea Suediei nu se află pe ordinea de zi în acest punct. Ungaria, care şi-a dat sprijinul de principiu, trenează de luni de zile ratificarea, cerând Stockholmului sa înceteze politica de „denigrare” la adresa guvernului de la Budapesta, acuzat de derivă autoritaristă.

„I-am reiterat sprijinul guvernului ungar pentru cererea Suediei”, a declarat Orban pe X (fostul Twitter), adăugând că „va continua să facă apel la parlament pentru a finaliza ratificarea cât mai curând posibil”.

„O bună discuţie telefonică cu Viktor Orban”, a comentat la rândul său secretarul general al NATO, salutând „sprijinul clar” al responsabilului ungar. „Aşteptăm cu nerăbdare ratificarea de îndată ce parlamentul îşi va relua activitatea”, a afirmat Stoltenberg.

Deputaţii urmează să se reunească la mijlocul lunii februarie, însă chestiunea aderării Suediei nu se află pe ordinea de zi în acest stadiu. Parlamentul turc a ratificat marţi intrarea Suediei în Alianţa Nord-Atlantică, marcând astfel sfârşitul a 20 de luni de negocieri. Astfel, Ungaria rămâne singura ţară care nu a ratificat aderarea Suediei la NATO.

Budapesta, care şi-a dat sprijinul de principiu, dar care trenează de luni de zile ratificarea, cere Stockholmului sa înceteze politica de „denigrare” la adresa guvernului ungar, acuzat de derivă autoritaristă, potrivit AFP. Viktor Orban cere „respect” din partea Stockholmului şi l-a invitat marţi pe premierul suedez Ulf Kristersson să efectueze o vizită în Ungaria, subliniind într-o scrisoare necesitatea de a „construi o încredere reciprocă solidă” printr-un”dialog politic mai intens”.

Pentru moment se cunoaşte că ministrul suedez de externe a răspuns cu răceală invitaţiei, afirmând că ţara sa nu are „niciun motiv” să negocieze în prezent cu Ungaria. „În cadrul summitului de la Madrid de anul trecut, Ungaria a acordat Suediei statutul de invitat” în vederea unei aderări la NATO, fără nicio rezervă, a subliniat Tobias Billström.

Pe de altă parte, şeful diplomaţiei suedeze s-a declarat pregătit pentru „discuţii”, menţionând „numeroase puncte comune” şi „cooperarea militară” între cele două ţări. Suedia şi-a anunţat în mai 2022, pe fondul invaziei ruse în Ucraina, candidatura la NATO, în acelaşi timp cu Finlanda, care a devenit în aprilie cel de-al 31-lea membru al Organizaţiei.

Pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, cele două ţări vecine au pus capăt deceniilor de neutralitate după cel de-al Doilea Război Mondial şi de nealiniere militară de la sfârşitul Războiului Rece, aminteşte AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Suedia #NATO #Ungaria

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.