Viktor Orban și-a reafirmat susținerea pentru aderarea la NATO a Suediei, miercuri, 24 ianuarie curent, într-o convorbire telefonică purtată cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la o zi după votul Turciei şi invitaţia lansată premierului suedez de către Budapesta.

Deși deputaţii maghiari urmează să se reunească la mijlocul lunii februarie, aderarea Suediei nu se află pe ordinea de zi în acest punct. Ungaria, care şi-a dat sprijinul de principiu, trenează de luni de zile ratificarea, cerând Stockholmului sa înceteze politica de „denigrare” la adresa guvernului de la Budapesta, acuzat de derivă autoritaristă.

„I-am reiterat sprijinul guvernului ungar pentru cererea Suediei”, a declarat Orban pe X (fostul Twitter), adăugând că „va continua să facă apel la parlament pentru a finaliza ratificarea cât mai curând posibil”.

„O bună discuţie telefonică cu Viktor Orban”, a comentat la rândul său secretarul general al NATO, salutând „sprijinul clar” al responsabilului ungar. „Aşteptăm cu nerăbdare ratificarea de îndată ce parlamentul îşi va relua activitatea”, a afirmat Stoltenberg.

Deputaţii urmează să se reunească la mijlocul lunii februarie, însă chestiunea aderării Suediei nu se află pe ordinea de zi în acest stadiu. Parlamentul turc a ratificat marţi intrarea Suediei în Alianţa Nord-Atlantică, marcând astfel sfârşitul a 20 de luni de negocieri. Astfel, Ungaria rămâne singura ţară care nu a ratificat aderarea Suediei la NATO.

Budapesta, care şi-a dat sprijinul de principiu, dar care trenează de luni de zile ratificarea, cere Stockholmului sa înceteze politica de „denigrare” la adresa guvernului ungar, acuzat de derivă autoritaristă, potrivit AFP. Viktor Orban cere „respect” din partea Stockholmului şi l-a invitat marţi pe premierul suedez Ulf Kristersson să efectueze o vizită în Ungaria, subliniind într-o scrisoare necesitatea de a „construi o încredere reciprocă solidă” printr-un”dialog politic mai intens”.

Pentru moment se cunoaşte că ministrul suedez de externe a răspuns cu răceală invitaţiei, afirmând că ţara sa nu are „niciun motiv” să negocieze în prezent cu Ungaria. „În cadrul summitului de la Madrid de anul trecut, Ungaria a acordat Suediei statutul de invitat” în vederea unei aderări la NATO, fără nicio rezervă, a subliniat Tobias Billström.

Pe de altă parte, şeful diplomaţiei suedeze s-a declarat pregătit pentru „discuţii”, menţionând „numeroase puncte comune” şi „cooperarea militară” între cele două ţări. Suedia şi-a anunţat în mai 2022, pe fondul invaziei ruse în Ucraina, candidatura la NATO, în acelaşi timp cu Finlanda, care a devenit în aprilie cel de-al 31-lea membru al Organizaţiei.

Pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, cele două ţări vecine au pus capăt deceniilor de neutralitate după cel de-al Doilea Război Mondial şi de nealiniere militară de la sfârşitul Războiului Rece, aminteşte AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #Suedia #Ungaria

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.