Camionul cu armament, reținut la Vama Albița, este înmatriculat în Republica Moldova. Potrivit reporterului Digi 24, Valentin Stan, vameșii români aveau informații cu privire la acest transport, așa că i-au cerut șoferului să tragă TIR-ul lângă scanner-ul direcției vamale. Este vorba despre un scanner care poate să detecteze orice obiect care se află în camion.

După ce au fost făcute primele verificări, specialiștii au ajuns la concluzia că există arme în interiorul camionului.

”Din ceea ce știm până acum, ar fi vorba despre lansatoare de grenade, dar și mai multe arme care erau demontate. Erau practic mai multe piese care ar fi urmat să fie asamblate în punctul final al transportului, însă controlul încă nu s-a încheiat”, transmite reporterul Digi24.ro, de la fața locului.

Alertă la granița moldo-română, după ce un camion care ar avea muniție de război a fost oprit când încerca să intre în România pe la vama Albiţa. Transportul ar fi urmat să ajungă în Israel, au declarat surse pentru Antena 3 CNN. În jurul orei 1.30, un cetățean din Republica Moldova a ajuns la graniță, conducând un camion cu o remorcă de tip container, pe care se aflau „elemente metalice”, conform declarațiilor acestora la vamă.

REALITATEA.MD a solicitat reacția autorităților de la Chișinău și va publica, imediat ce va primi un răspuns.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Antena 3 CNN: Alertă la granița cu Moldova. Un camion plin cu armament a fost oprit la vama Albița

#armament #contrabanda #vama Albița

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.