Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a publicat decizia motivată prin care argumentează respingerea sesizării cu recurs a Comisiei Electorale Centrale (CEC) prin care a dispus ca să-și revadă decizia privind deschiderea numărului secțiilor de votare peste hotare. Aceasta conține 40 de pagini și înglobează argumentele ce au stat la baza respingerii sesizării CEC.

Potrivit deciziei motivate, Comisia ElectoralăCentrală deține un drept discreționar în luarea deciziei privind constituirea numărului secțiilor de votare în străinătate, iar controlul judecătoresc se limitează la verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar. Astfel, instanța de recurs conchide că depășirea dreptului discreționar de către Comisia Electorală Centrală este confirmată prin discrepanța dintre propunerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și cea aprobată de Comisia Electorală Centrală, atunci când Ministerul a propus deschiderea a cel puțin 190 de secții, iar CEC a aprobat doar 146.

CSJ respinge ca neîntemeiate argumentele CEC precum că dreptul discreționar al Comisiei Electorale Centrale bazat inclusiv pe oportunitate în cazul constituirii secțiilor de votare în străinătate a fost condiționat de obținerea unui aviz pozitiv de realizare al acestuia din partea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

De asemenea, CSJ afirmă că „nu rezită criticii nici argumentul Comisiei Electorale Centrale precum că art. 30 alin. (1) din Codul electoral a instituit un termen imperativ pentru deschiderea secțiilor de votare și anume cu cel puțin 35 de zile de data alegerilor or, acest termen a fost încălcat chiar de Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr.4974 din 08 iunie 2021, deschizând suplimentar 7 secții de votare cu 32 de zile până la data alegerilor anticipate”.

Sub aspectul celor relatate, CSJ a constatat „obligația autorităților statului de a întreprinde orice măsuri necesare în vederea asigurării unor condiții prielnice pentru participarea la vot a cetățenilor aflați în străinătate, prin constituirea unui număr de secții de votare și logistica adecvată, care să excludă situații stresante sau care să provoace umilință alegătorilor din afara țării, legate de condiții anevoioase, provocate de distanțe considerabile până la secția de votare, de lipsa infrastructurii elementare, sau de lipsa buletinelor de vot”.

#CSJ #secții de votare

Drepturile privind imunitatea parlamentară au revenit în atenție în Ungaria, după ce procurorii au cerut parlamentului ridicarea imunității a doi foști miniștri, în timp ce o solicitare separată îl vizează pe premierul Péter Magyar.

Potrivit 24.hu, citat de Daily News Hungary, procurorii au cerut ridicarea imunității parlamentare a lui Balázs Hankó, fost ministru al Culturii și Inovării și deputat Fidesz, și a lui Miklós Seszták, fost ministru al Dezvoltării Naționale și deputat KDNP. Autoritățile au reluat, de asemenea, procedurile în cazul premierului Magyar, într-un dosar care vizează un incident din 2024, transmite Mediafax.

Cele mai grave acuzații prezentate de procurori îl vizează pe Seszták, care a fost ministru al Dezvoltării Naționale între 2014 și 2018.

Potrivit versiunii prezentate de procurori și citate de 24.hu, anchetatorii suspectează că Seszták și fostul director general al companiei maghiare de administrare a activelor statului ar fi primit beneficii ilegale de peste 11 miliarde de forinți, aproximativ 30,4 milioane de euro, între 2015 și 2018, de la un reprezentant al unor companii care aveau contracte cu compania de transport de stat Volánbusz.

Anchetatorii mai suspectează că un reprezentant al unui grup de construcții i-ar fi oferit lui Seszták, printr-un intermediar, 10% din valoarea anumitor contracte, în schimbul unor viitoare comenzi de stat. Procurorii susțin că grupul de companii a câștigat mai multe proiecte importante ale statului între 2015 și 2018 și ar fi oferit beneficii ilegale de peste un miliard de forinți, aproximativ 2,8 milioane de euro.

Ancheta mai amplă privind Volán examinează presupuse pierderi de aproximativ 10 miliarde de forinți, echivalentul a 27,6 milioane de euro, legate de achiziții de autobuze la prețuri presupus supraevaluate și de alte tranzacții. Acestea sunt în continuare acuzații aflate în anchetă, iar răspunderea penală poate fi stabilită doar printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

O cerere separată îl vizează pe Balázs Hankó și o anchetă privind Fondul Național pentru Cultură, cunoscut în Ungaria sub abrevierea NKA.

Procurorii suspectează că o comisie temporară a NKA ar fi fost folosită pentru distribuirea unor fonduri publice în scopuri diferite de cele autorizate prin lege și prin documentele de înființare ale instituției.

Potrivit anchetatorilor, unele cereri depuse în cadrul unui program de finanțare lansat în iulie 2025 ar fi fost aprobate fără o evaluare de fond, iar banii ar fi fost folosiți pentru cheltuieli legate de campania electorală sau în scopuri personale.

Dosarul vizează decizii de finanțare în valoare de peste 17 miliarde de forinți, aproximativ 46,9 milioane de euro. Procurorii consideră că faptele atribuite lui Hankó ar putea constitui abuz de încredere care a provocat un prejudiciu financiar deosebit de mare. Hankó și celelalte persoane vizate de anchetă beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Fostul premier Viktor Orbán a respins anterior acuzațiile referitoare la cazul NKA, calificând ancheta drept motivată politic și susținând că persoanele care au luat deciziile în cadrul fondului au distribuit doar banii alocați culturii maghiare.

Într-un dosar complet separat, procurorii au cerut din nou ridicarea imunității parlamentare a premierului Péter Magyar, într-un caz privind un presupus furt din iunie 2024.

Autoritățile susțin că, în timpul unei altercații într-un club de noapte din Budapesta, Magyar ar fi luat telefonul mobil al unui bărbat după ce a observat că acesta îl filma. Telefonul ar fi fost ulterior aruncat în Dunăre.

Procurorii au cerut pentru prima dată ridicarea imunității lui Magyar pe când acesta era europarlamentar.

Parlamentul European a refuzat să îi ridice imunitatea în octombrie 2025, invocând îngrijorări cu privire la o posibilă motivație politică a procedurilor. Parlamentul European a subliniat atunci că o procedură privind imunitatea nu reprezintă o stabilire a răspunderii penale.

Mandatul lui Magyar în Parlamentul European și imunitatea aferentă au încetat la 8 mai 2026. A doua zi, acesta a devenit membru al Parlamentului Ungariei, iar pe 9 mai a fost ales premier, după victoria formațiunii TISZA în alegerile parlamentare din aprilie.

În calitate de deputat în Parlamentul Ungariei, Magyar beneficiază din nou de imunitate parlamentară. Prin urmare, procurorii au nevoie de acordul parlamentului pentru ca procedurile penale împotriva sa să poată continua.

Potrivit regulilor maghiare privind imunitatea parlamentară, procedurile penale împotriva unui parlamentar nu pot fi, în general, inițiate sau continuate fără acordul prealabil al Parlamentului. Legislativul va trebui, prin urmare, să decidă separat dacă imunitatea politicienilor vizați va fi ridicată, cererile procurorilor reprezentând următorul pas procedural important în toate cele trei dosare.