Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a publicat decizia motivată prin care argumentează respingerea sesizării cu recurs a Comisiei Electorale Centrale (CEC) prin care a dispus ca să-și revadă decizia privind deschiderea numărului secțiilor de votare peste hotare. Aceasta conține 40 de pagini și înglobează argumentele ce au stat la baza respingerii sesizării CEC.

Potrivit deciziei motivate, Comisia ElectoralăCentrală deține un drept discreționar în luarea deciziei privind constituirea numărului secțiilor de votare în străinătate, iar controlul judecătoresc se limitează la verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar. Astfel, instanța de recurs conchide că depășirea dreptului discreționar de către Comisia Electorală Centrală este confirmată prin discrepanța dintre propunerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și cea aprobată de Comisia Electorală Centrală, atunci când Ministerul a propus deschiderea a cel puțin 190 de secții, iar CEC a aprobat doar 146.

CSJ respinge ca neîntemeiate argumentele CEC precum că dreptul discreționar al Comisiei Electorale Centrale bazat inclusiv pe oportunitate în cazul constituirii secțiilor de votare în străinătate a fost condiționat de obținerea unui aviz pozitiv de realizare al acestuia din partea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

De asemenea, CSJ afirmă că „nu rezită criticii nici argumentul Comisiei Electorale Centrale precum că art. 30 alin. (1) din Codul electoral a instituit un termen imperativ pentru deschiderea secțiilor de votare și anume cu cel puțin 35 de zile de data alegerilor or, acest termen a fost încălcat chiar de Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr.4974 din 08 iunie 2021, deschizând suplimentar 7 secții de votare cu 32 de zile până la data alegerilor anticipate”.

Sub aspectul celor relatate, CSJ a constatat „obligația autorităților statului de a întreprinde orice măsuri necesare în vederea asigurării unor condiții prielnice pentru participarea la vot a cetățenilor aflați în străinătate, prin constituirea unui număr de secții de votare și logistica adecvată, care să excludă situații stresante sau care să provoace umilință alegătorilor din afara țării, legate de condiții anevoioase, provocate de distanțe considerabile până la secția de votare, de lipsa infrastructurii elementare, sau de lipsa buletinelor de vot”.

#CSJ #secții de votare

Prima autostradă din istoria Republicii Moldova face un pas important spre realizare. Administrația Națională a Drumurilor a lansat licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate al tronsonului Ungheni–Budești, cu o lungime de aproximativ 125 de kilometri. Valoarea estimată a contractului este de 88 de milioane de lei, fără TVA, iar finanțarea va fi asigurată din Fondul Rutier național.

Viitoarea autostradă va continua proiectul A8 – Autostrada Unirii din România, urmând să treacă Prutul prin zona Ungheni și să asigure ulterior conexiunea spre Chișinău și, în perspectivă, spre Odesa, transmite Libertatea.ro.

”Betonka”, aleasă pentru traseul autostrăzii

Una dintre cele mai importante decizii a fost deja luată: autoritățile de la Chișinău au optat pentru modernizarea și extinderea drumului național M5, cunoscut drept „betonka”, ca bază pentru viitoarea autostradă, potrivit Radio Europa Liberă Moldova.

Potrivit studiului de prefezabilitat, această variantă a fost preferată traseului R1 Chișinău–Sculeni. R1 ar fi presupus lucrări mai dificile din cauza reliefului și diferențelor de altitudine și ar fi putut afecta zona protejată a Rezervației Naturale „Plaiul Fagului”.

În schimb, traseul pe M5 are deja o serie de avantaje: ocolirea mai multor localități, existența unor noduri rutiere cu intersecții denivelate și posibilitatea extinderii la patru benzi.

Primii 5 kilometri, în continuarea autostrăzii din România

Potrivit documentației de licitație, proiectul din Republica Moldova va fi conectat direct la infrastructura construită în România. După realizarea noului pod peste Prut de la Ungheni, primii aproximativ 5 kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova vor asigura legătura cu zona stației feroviare Berești.

O problemă tehnică importantă va trebui însă soluționată în timpul proiectării. Viitoarea autostradă va intersecta gazoductul strategic Iași–Ungheni, iar conducta nu corespunde în prezent normelor tehnice necesare pentru subtraversarea unei autostrăzi. Astfel, vor fi necesare lucrări suplimentare pentru adaptarea și protejarea rețelei de gaze.

Traseul dintre Ungheni și Negrești va fi împărțit în două segmente, pentru care estimările preliminare indică un necesar de cel puțin 1,2 miliarde de euro. Tronsonul Negrești–Budești, de aproximativ 30 de kilometri, nu are deocamdată un cost estimat, acesta urmând să fie stabilit în urma studiului de fezabilitate.

Cât ar putea costa autostrada până la Odesa

Studiul de prefezabilitate estimează că realizarea întregului traseu Ungheni–Chișinău–Odesa ar putea ajunge la aproximativ 2,8 miliarde de euro. Licitația lansată acum vizează însă doar studiul de fezabilitate pentru tronsonul din Republica Moldova până la Budești. Extinderea spre Odesa nu face parte din documentația actuală. Studiul de fezabilitate va stabili soluțiile tehnice, costurile și parametrii necesari pentru etapele ulterioare de proiectare și construcție.

A8, legătura rutieră dintre România și Republica Moldova

În România, Autostrada A8 este proiectată pe o lungime de aproximativ 305 kilometri, între Târgu Mureș și Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova. Autostrada traversează zona montană dintre Târgu Mureș și Târgu Neamț, apoi continuă spre Iași și Ungheni. Sectorul Târgu Neamț–Iași–Ungheni are aproximativ 93 de kilometri și este finanțat prin mecanismul SAFE.

Odată finalizat, proiectul ar putea crea un coridor rutier de mare viteză care să lege Transilvania, Moldova românească, Republica Moldova și, în perspectivă, Ucraina, prin continuarea traseului spre Odesa.