Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

DOC Dinu Plîngău, despre intenția de al numi șef la INI pe un „oarecare Ion Bulat”: Opriți nebunia asta

08 Nov. 2021, 15:17
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
08 Nov. 2021, 15:17 // Politica //  Realitatea.md

Fostul deputat al Platformei DA, Dinu Plîngău, vine cu o solicitare către guvernare de a opri dezmățul numirilor în funcții a unor persoane cu trecut dubios. De data aceasta, Plîngău anunță că la Inspectoratul Național de Investigații urmează a fi numit un „oarecare Bulat”, persoană din anturajul lui Iurie Podarilov.

Mai mult decât atât, acest Ion Bulat figurează în materialele dosarului mitei în care e vizat Iurie Podarilov.

Inspectoratul Național de Investigații a rămas fără șef. Podarilov își vrea omul lui acolo. Chiar azi, când am vorbit despre corupția de la MAI, un oarecare Bulat, care figurează în materialele dosarului mitei în care e vizat Iurie Podarilov, încearcă a fi promovat la conducerea INI. Oameni buni, există vreo limită? Opriți nebunia asta! Atașez materiale cauzei în care este menționat Podarilov și Bulat, aproape viitorul șef INI, dacă nu oprim asta, a scris membru Partidului Platforma Demnitate și Adevăr.

 

Realitatea.md amintește că șeful Inspectoratului Național de Investigații, Iurie Stoian și-a depus demisia. Ultima zi lucrătoare a polițistului a fost vineri, 5 Noiembrie.

Jurnaliștii de la Deschide.md scriu că în prezent ar fi examinate două candidaturi care ar urma să ocupe locul lui Stoian la INI. Este vorba despre către Ion Bulat, care anterior a activat în cadrul Centrului de Combatere a Traficului de Persoane, și Oleg Bucătaru actualul șef al Direcției Echipe Mobile a IGPF.

Oleg Bucătaru a deținut anterior funcția de șef de serviciu în cadrul direcței investigații speciale a IGPF. În palmaresul său, Bucătaru are documentate mai multe cazuri de contrabandă și trafic de droguri în proporții deosebit de mari.

Unul dintre ele fiind cazul celor 84 de kilograme de heroină în valoare de aproape 5 milioane de euro, descoperite în anul 2018, când erau aduse în R.Moldova din Iran și Turcia cu TIR-urile care transportau fructe și legume și urmau să ajungă în Europa.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.