Doi judecători ai Curții Constituționale (CC) au avut opinii separate și nu au susținut decizia de astăzi a Înaltei Curți, informează Realitatea.md. Este vorba despre Vladimir Țurcan, care a fost în trecut deputat al fracțiunii socialiștilor, precum și Serghei Țurcan, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

În motivarea lui Serghei Țurcan, se menționează că CC nu a luat în considerare „stabilitatea și funcționalitatea deplină a instituţiilor statului”, dar și „prevederile constituţionale, care exclud situaţiile de criză politică sau instituţională”.

„Curtea a reținut că articolul 85 din Constituție reglementează explicit dizolvarea ca sancțiune pentru un Parlament inactiv, sub aspectul imposibilității formării Guvernului și sub aspectul blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni. Dizolvarea poate opera doar dacă inactivitatea îi este imputabilă Parlamentului, nu și dacă îi este imputabilă altor autorități publice și actori politici (e.g. lipsa desemnării unui candidat la funcția de Prim-ministru de către Președintele Republicii, omisiunea candidatului la funcția de Prim-ministru de a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și întregii liste a Guvernului, omisiunea Președintelui Republicii de a promulga legile votate de Parlament)”, scrie judecătorul Serghei Țurcan.

Acesta afirmă că vina pentru nealegerea unui Guvern nu o poartă doar Parlamentul, ci și președinta Maia Sandu, pentru că ar fi refuzat să accepte din start candidatura Mariana Durleșteanu când a fost propusă de către grupul PSRM-Shor.

Lucru similar îl afirmă și colegul său, Vladimir Țurcan, care le dă dreptate foștilor săi colegi din PSRM, susținând că atunci când există „constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Președintele Republicii este obligat să desemneze prin emiterea Decretului candidatura pentru funcția de Prim-ministru înaintată de respectiva majoritate”.

„Doar dacă nu există o astfel de majoritate, Șeful statului poate desemna o candidatură după propria discreție (a se vedea Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 23 februarie 2021, Hotărârea nr. 10 din 22 martie 2021).

Cu titlu de importanță, referindu-se la mecanismul dizolvării Parlamentului, inclusiv în cazul imposibilității formării Guvernului timp de trei luni stabilit în art. 85 alin. (1) și (2) din Constituție, menționez că, Curtea a statuat că acest mecanism de echilibru între Președinte și Parlament se aplică în scopul evitării sau depășirii crizelor instituționale sau a conflictelor politice, dar nu în scopul generării sau perpetuării crizelor instituționale, precum și a conflictelor între puteri. Doar un asemenea mecanism permite evitarea obstrucționării activității și funcționalității mandatului uneia dintre puterile statului”, scrie Vladimir Țurcan.

Coincidență sau nu, dar despre un viitor blocaj instituțional de activitate între Parlament și Președinție a vorbit și liderul PSRM, Igor Dodon.

Amintim, că astăzi Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, au adoptat o Hotărâre, prin care dau undă verde președintei Maia Sandu să dizolve actualul Parlament și să declanșeze alegerile parlamentare anticipate.

#CCM #Serghei Turcan #Vladimir Turcan

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.