Doi judecători CC, opinii separate: Parlamentul nu trebuie sancționat, vina o are și președintele

Doi judecători ai Curții Constituționale (CC) au avut opinii separate și nu au susținut decizia de astăzi a Înaltei Curți, informează Realitatea.md. Este vorba despre Vladimir Țurcan, care a fost în trecut deputat al fracțiunii socialiștilor, precum și Serghei Țurcan, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

În motivarea lui Serghei Țurcan, se menționează că CC nu a luat în considerare „stabilitatea și funcționalitatea deplină a instituţiilor statului”, dar și „prevederile constituţionale, care exclud situaţiile de criză politică sau instituţională”.

„Curtea a reținut că articolul 85 din Constituție reglementează explicit dizolvarea ca sancțiune pentru un Parlament inactiv, sub aspectul imposibilității formării Guvernului și sub aspectul blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni. Dizolvarea poate opera doar dacă inactivitatea îi este imputabilă Parlamentului, nu și dacă îi este imputabilă altor autorități publice și actori politici (e.g. lipsa desemnării unui candidat la funcția de Prim-ministru de către Președintele Republicii, omisiunea candidatului la funcția de Prim-ministru de a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și întregii liste a Guvernului, omisiunea Președintelui Republicii de a promulga legile votate de Parlament)”, scrie judecătorul Serghei Țurcan.

Acesta afirmă că vina pentru nealegerea unui Guvern nu o poartă doar Parlamentul, ci și președinta Maia Sandu, pentru că ar fi refuzat să accepte din start candidatura Mariana Durleșteanu când a fost propusă de către grupul PSRM-Shor.

Lucru similar îl afirmă și colegul său, Vladimir Țurcan, care le dă dreptate foștilor săi colegi din PSRM, susținând că atunci când există „constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Președintele Republicii este obligat să desemneze prin emiterea Decretului candidatura pentru funcția de Prim-ministru înaintată de respectiva majoritate”.

„Doar dacă nu există o astfel de majoritate, Șeful statului poate desemna o candidatură după propria discreție (a se vedea Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 23 februarie 2021, Hotărârea nr. 10 din 22 martie 2021).

Cu titlu de importanță, referindu-se la mecanismul dizolvării Parlamentului, inclusiv în cazul imposibilității formării Guvernului timp de trei luni stabilit în art. 85 alin. (1) și (2) din Constituție, menționez că, Curtea a statuat că acest mecanism de echilibru între Președinte și Parlament se aplică în scopul evitării sau depășirii crizelor instituționale sau a conflictelor politice, dar nu în scopul generării sau perpetuării crizelor instituționale, precum și a conflictelor între puteri. Doar un asemenea mecanism permite evitarea obstrucționării activității și funcționalității mandatului uneia dintre puterile statului”, scrie Vladimir Țurcan.

Coincidență sau nu, dar despre un viitor blocaj instituțional de activitate între Parlament și Președinție a vorbit și liderul PSRM, Igor Dodon.

Amintim, că astăzi Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, au adoptat o Hotărâre, prin care dau undă verde președintei Maia Sandu să dizolve actualul Parlament și să declanșeze alegerile parlamentare anticipate.

#Serghei Turcan #Vladimir Turcan #CCM

O nouă cercetare realizată de site-ul de urmărire a turbulențelor Turbli dezvăluie rutele din Europa care se confruntă cel mai des cu turbulențe. Factori precum relieful muntos, jeturile de aer și fronturile meteo pot contribui la apariția lor.

Datele furnizate de Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) sugerează că, în perioada 2009-2023, 37 de pasageri și 146 de membri ai echipajului au fost grav răniți din cauza turbulențelor, acestea rămânând cea mai mare cauză a rănilor pe un zbor comercial.

Turbulențele pot apărea oriunde, dar anumite caracteristici le pot face mai frecvente, potrivit euronews.

O nouă cercetare realizată de site-ul de urmărire a turbulențelor Turbli a scos în evidență rutele din Europa care sunt cele mai susceptibile de a se confrunta cu turbulențe.

Opt dintre primele 10 cele mai turbulente rute încep sau se termină în Elveția, iar alte rute trec peste sau în jurul Alpilor.

Pentru a cuantifica probabilitatea turbulențelor, Turbli utilizează rata de disipare a vârtejurilor (EDR). Aceasta este o măsurătoare a turbulenței atmosferice care este independentă de caracteristicile aeronavei. Este metrica standard pentru turbulențele aviatice utilizată de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) și de Organizația Meteorologică Mondială (OMM).

Cele mai turbulente rute din Europa în 2024

Nisa – Geneva: EDR 16.07
Nisa – Zurich: 15.49
Milano – Zurich: 15.41
Milano – Lyon: 15.37
Nisa – Basel: 15.33
Geneva – Zurich: 15.05
Nisa – Lyon: 14.99
Geneva – Veneția: 14.78
Lyon – Zurich: 14.74
Veneția – Zurich: 14.67

Conform Turbli, tot ce este sub un EDR de 20 este considerat „ușor”, iar cele între 20 și 40 sunt moderate. Nicio rută din lume nu a fost clasificată ca fiind puternică (40-60) sau extremă (80-100) pe baza unei medii anuale, deși este posibil ca unele incidente individuale să fi depășit aceste praguri.

Cu toate acestea, turbulențele extreme sunt neobișnuite în Europa.

În comparație, cele mai turbulente rute din lume se află toate în America de Sud, traversând lanțul muntos Anzi. Cea mai turbulentă rută, cu un EDR de 24,68, a fost Mendoza-Santiago, urmată de Cordoba-Santiago și Mendoza-Salta.

În general, zborul deasupra sau în apropierea munților poate cauza turbulențe. Atunci când vânturile lovesc o zonă muntoasă, ele pot fi forțate să se ridice deasupra vârfurilor, provocând curenți ascendenți.

Vârfurile înalte pot crea, de asemenea, ceea ce se numește „valuri de munte”, cauzate de perturbarea fluxului de aer orizontal.

Aceste perturbări ale curenților de aer pot perturba efectiv traiectoria de zbor a unei aeronave, făcând ca avionul să se ridice, să coboare sau să sară în sus și în jos pe măsură ce trece prin zonă.

De asemenea, temperatura și umiditatea joacă un rol în severitatea turbulențelor. Cu cât aerul este mai cald și mai umed, cu atât turbulențele vor fi mai extreme, ceea ce explică de ce rutele deasupra Anzilor tind să fie mai rele.

Aeronavele moderne sunt concepute pentru a face față chiar și celor mai extreme turbulențe fără a suferi avarii. Cu toate acestea, nu se poate spune același lucru despre pasageri.

În toate evenimentele de turbulență pe care le-am văzut în 2024, pasagerii care erau legați în siguranță în scaunele lor au reușit să iasă nevătămați din aeronavă. Pasagerii și membrii echipajului care nu erau asigurați au fost cei care au suferit cele mai grave leziuni.

Experții sunt de acord că turbulențele se agravează ca urmare a schimbărilor climatice. Mai exact, temperaturile extreme mai mari și furtunile mai puternice și mai imprevizibile înseamnă că turbulențele extreme sunt susceptibile de a deveni mai frecvente. Universitatea Reading din Regatul Unit estimează că, până în 2050, turbulențele vor fi de două ori mai frecvente.

Industria aviatică depune eforturi susținute pentru a menține siguranța pasagerilor. Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) a lansat platforma „Turbulence Aware” în 2018 și în prezent peste 25 de companii aeriene contribuie și consumă date prin intermediul a peste 2 600 de aeronave.

Datele din platformă sunt utilizate în instrumentele din cabina de pilotaj și în software-ul de planificare a zborurilor pentru a prevedea și a evita mai bine turbulențele.

Pe lângă aceste date, piloții se bazează pe sistemele sofisticate de radar meteorologic de la bordul aeronavelor pentru a detecta și evita zonele cu turbulențe.