Președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, i-a transmis un mesaj președintei Curții Constituționale (CCM), Domnica Manole, prin care își prezintă deschiderea în oferirea suportului necesar, după ce Agenția Națională de Integritate a inițiat un control în privința unui pretins conflict de interese atunci când a pronunțat Hotărârii Curții Constituționale nr.13 din 27 aprilie curent.

„Stimată doamnă Președinte Manole,

Am aflat că Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova (ANI) a solicitat de la Curtea Constituțională informații și copii autentificate ale actelor jurisdicționale pronunțate în cadrul procedurilor prin care s-a declarat neconstituțională Hotărârea Parlamentului nr. 73 din 23 aprilie 2021 (Hotărârea Curții Constituționale nr. 13 din 27 aprilie 2021). Se pare că ANI v-a invitat pentru a vă interoga cu privire la participarea dumneavoastră ca judecător constituțional în cadrul acestor proceduri, participare care ar echivala cu un conflict de interese.

Pe baza legislației naționale aplicabile, Curtea Constituțională i-a răspuns deja ANI că, controlul efectuat de ANI reprezintă o ingerință în activitatea independentă a Curții Constituționale.

În acest context, permiteți-mi să subliniez că, în general, îi revine Curții Constituționale să decidă cu privire la chestiunea recuzării judecătorilor în baza legislației aplicabile. Asemenea decizii trebuie să fie clare și bine-motivate. Comisia de la Veneția stă la dispoziția dumneavoastră pentru asistență, în eventualitatea în care Curtea Constituțională și autoritățile din Republica Moldova doresc să îmbunătățească această legislație. Cu respect, Gianni Buquicchio”, se arată în scrisoarea președintelui Comisiei de la Veneția.

Amintim că, la 10 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolului 19 aliniatul (1) litera e) din Legea nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională, prin care se spune că mandatul judecătorului constituțional încetează dacă a fost emis un act judecătoresc final în privința acestuia, sesizare care a fost depusă la CCM de către deputatul PAS, Sergiu Litvinenco. Sesizarea a fost depusă ca urmare a inițierii unui control de către ANI.

#ANI #CCM #comisia de la veneția #Domnica Manole #Gianni Buquicchio

Speranţa de viaţă la nivel mondial este pe cale să-şi recâştige nivelul de dinaintea pandemiei de Covid-19 – 73,3 ani, dintre care 62,8 în stare bună de sănătate – dar perspectivele privind anii trăiţi în stare bună de sănătate se redresează mai lent, potrivit celor mai recente date globale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicate vineri, relatează AFP, transmite News.ro.

Speranţa de viaţă la nivel mondial a atins 73,3 ani în 2023, foarte aproape de cei 73,4 ani înregistraţi în 2019, înainte de pandemia de Covid-19, potrivit raportului anual al OMS privind statisticile sanitare mondiale. În 2021, aceasta scăzuse la 71,5 ani.

„A trăi mai mult este una dintre marile realizări ale sănătăţii publice”, a declarat într-un comunicat dr. Alain Labrique, directorul Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analize şi IA al OMS.

Însă speranţa de viaţă nu este totul: mai trebuie să facem faţă „următoarei provocări”, şi anume „să garantăm că aceşti ani suplimentari sunt trăiţi în condiţii bune de sănătate, adaptând în acelaşi timp sistemele de sănătate pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale populaţiei”, a adăugat el.

Potrivit ONU, speranţa de viaţă petrecută în stare bună de sănătate s-a redresat mai lent, ajungând la 62,8 ani în 2023, adică un nivel cu 0,4 ani mai mic decât cel din 2019.

Între 2000 şi 2023, indică OMS, zona Americii a înregistrat cele mai mari creşteri ale riscului de mortalitate şi ale pierderii de ani de viaţă în stare bună de sănătate, în timp ce regiunea Pacificului de Vest a cunoscut o „scădere considerabilă”.

În acelaşi timp, o tendinţă de fond relevă o predominanţă tot mai mare a bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, respiratorii, diabetul sau boala Alzheimer, care reprezintă o proporţie tot mai mare din decese. Astfel, în 2023, acestea erau responsabile de 74 % din decesele la nivel mondial, faţă de 58 % în 2000, iar în acelaşi an, pentru prima dată, bolile transmisibile reprezentau mai puţin de jumătate din totalul deceselor în ţările cu venituri mici, marcând astfel o nouă etapă a tranziţiei epidemiologice mondiale.