Președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, i-a transmis un mesaj președintei Curții Constituționale (CCM), Domnica Manole, prin care își prezintă deschiderea în oferirea suportului necesar, după ce Agenția Națională de Integritate a inițiat un control în privința unui pretins conflict de interese atunci când a pronunțat Hotărârii Curții Constituționale nr.13 din 27 aprilie curent.

„Stimată doamnă Președinte Manole,

Am aflat că Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova (ANI) a solicitat de la Curtea Constituțională informații și copii autentificate ale actelor jurisdicționale pronunțate în cadrul procedurilor prin care s-a declarat neconstituțională Hotărârea Parlamentului nr. 73 din 23 aprilie 2021 (Hotărârea Curții Constituționale nr. 13 din 27 aprilie 2021). Se pare că ANI v-a invitat pentru a vă interoga cu privire la participarea dumneavoastră ca judecător constituțional în cadrul acestor proceduri, participare care ar echivala cu un conflict de interese.

Pe baza legislației naționale aplicabile, Curtea Constituțională i-a răspuns deja ANI că, controlul efectuat de ANI reprezintă o ingerință în activitatea independentă a Curții Constituționale.

În acest context, permiteți-mi să subliniez că, în general, îi revine Curții Constituționale să decidă cu privire la chestiunea recuzării judecătorilor în baza legislației aplicabile. Asemenea decizii trebuie să fie clare și bine-motivate. Comisia de la Veneția stă la dispoziția dumneavoastră pentru asistență, în eventualitatea în care Curtea Constituțională și autoritățile din Republica Moldova doresc să îmbunătățească această legislație. Cu respect, Gianni Buquicchio”, se arată în scrisoarea președintelui Comisiei de la Veneția.

Amintim că, la 10 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolului 19 aliniatul (1) litera e) din Legea nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională, prin care se spune că mandatul judecătorului constituțional încetează dacă a fost emis un act judecătoresc final în privința acestuia, sesizare care a fost depusă la CCM de către deputatul PAS, Sergiu Litvinenco. Sesizarea a fost depusă ca urmare a inițierii unui control de către ANI.

#ANI #CCM #comisia de la veneția #Domnica Manole #Gianni Buquicchio

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.