Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil, este de părere că deschiderea a trei secții de votare în regiunea transnistreană nu e necesară, ținându-se cont de faptul că autoritățile de la Chișinău nu vor putea asigura securitatea procesului de vot, informează Realitatea.md.

„În Corjova și Bender pentru prima dată s-a decis deschiderea secțiilor de vot. Deși a fost o atenționare din partea SIS, proiectul a fost promovat și susținut.

Acum se discută despre accesul observatorilor internaționali și al concurenților electorali cu implicarea Comisiei Unificate de Control. Așteptăm care va fi poziția Guvernului, privind rectificarea la Hotărârea dată. În situația în care nu putem asigura ordinea publică și există riscuri iminente, părerea mea este că nu sunt necesare (n.r. – secțiile de votare)”, a declarat Dorin Cimil în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la postul ProTV.

Realitatea menționează că decizia privind deschiderea secțiilor de vot în stânga Nistrului a fost deocamdată amânată, din motiv că pe marginea acestui subiect ar exista un litigiu în instanța de judecată.

#CEC #dorin cimil

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.