Președinta organizației teritoriale Telenești a fostului Partid Politic „Șor” și secretara oficiului teritorial Vulcănești al Partidului Politic „Șansă”, au fost trimise în judecată, fiind învinuite de complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii din surse interzise de lege.

În perioada iulie-octombrie 2022, președinta organizației din Telenești ar fi coordonat activitatea acesteia, cunoscând că partidul era finanțat de un grup criminal organizat. Aceasta ar fi acționat în comun cu conducerea partidului, inclusiv cu vicepreședinți, trezorieri și persoane responsabile de transportarea banilor, contribuind astfel la acceptarea finanțării ilegale prin oferirea de indicații, informații și alte resurse necesare desfășurării activităților partidului.

Mijloacele financiare ar fi fost folosite, inclusiv, pentru organizarea și remunerarea participanților la protestele organizate de Partidul Politic „Șor”.

„Învinuita ar fi contribuit la acceptarea unei finanțări ilegale în valoare de peste 2,5 milioane de lei, provenite de la grupul criminal organizat. Banii ar fi fost utilizați pentru activitățile partidului și pentru promovarea intereselor politice ale acestuia prin mijloace ilegale. Pentru infracțiunea imputată, legea prevede pedeapsa cu amendă de la 57 500 la 92 500 de lei sau închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani”, transmite Procuratura Anticorupție (PA).

Secretara oficiului teritorial Vulcănești al Partidului Politic „Șansă” ar fi participat la organizarea activităților electorale și la distribuirea unor sume de bani necontabilizate către activiști și simpatizanți ai partidului din raionul Vulcănești. Potrivit PA, sumele distribuite ar fi variat între 400 și 4 000 de lei, iar valoarea totală a mijloacelor financiare repartizate s-ar ridica la circa 464 750 de lei.

De asemenea, învinuita a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru infracțiunea imputată, legea prevede amendă de la 42.500 la 67.500 lei sau închisoare de la 3 la 6 ani, însă limitele de pedeapsă se reduc cu o treime în cazul recunoașterii vinovăției.

#femei trimise in judecata #finantare ilegala a partidelor #Partidul Șansa #PP Șor

Cel puțin 160 de persoane au murit în Nepal în urma inundațiilor fulgerătoare care au lovit miercuri mai multe regiuni ale țării. Alte sute de persoane sunt date dispărute, printre acestea numărându-se turiști și muncitori străini.

Viiturile au măturat localități întregi și au distrus drumuri și clădiri. Imagini publicate pe rețelele sociale surprind momentul în care localnicii, turiștii și muncitorii fug din calea torentelor. În unele zone, apa și noroiul au îngropat clădiri până la etajele superioare, iar vehiculele au fost acoperite de mâl și resturi.

Potrivit Consiliului pentru Turism din Nepal și informațiilor furnizate de ministerele de externe ale mai multor state, cel puțin 341 de cetățeni străini sunt dați dispăruți. Printre aceștia se numără cetățeni din Ucraina, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Statele Unite, Africa de Sud, Japonia, Australia și Coreea de Sud.

De asemenea, 93 de cetățeni nepalezi sunt dați dispăruți. Din India, țară vecină, au fost raportate 142 de persoane dispărute.

Potrivit informațiilor disponibile, printre cetățenii străini dispăruți se află 34 de australieni, 53 de ucraineni, 12 britanici, 17 malaezieni, nouă sud-coreeni, cinci japonezi, patru sud-africani, câte doi italieni și portughezi și un cetățean olandez. Pentru alți 111 turiști dispăruți nu a fost stabilită încă naționalitatea.

Nepalul este o destinație importantă pentru turiști și alpiniști din întreaga lume, inclusiv pentru cei care ajung în regiunea Himalaya pentru expediții către Everest.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că, până în prezent, nu există informații despre cetățeni români dați dispăruți în urma inundațiilor.

Experții susțin că dezastrul ar fi fost provocat de prăbușirea unui ghețar în regiunea Himalaya, într-un context în care încălzirea climatică afectează tot mai mult ghețarii și stabilitatea zonelor montane.